Adoptarea noilor reglementari referitoare la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagra, mai favorabile decat cele anterioare, pare sa deblocheze investitiile pentru inceperea efectiva a exploatarii, cu beneficii pe multiple planuri: perspective de venituri suplimentare la buget, profituri pentru companii, crearea de noi locuri de munca si apropierea de mult-discutata independenta energetica a tarii, dar majoritatea beneficiilor vor fi vizibile doar dupa ce gazul din zacamintele offshore va ajunge pe piata.

Schimbarile legislative, aparute la aproape patru ani de la adoptarea primei legi, care a fost intens contestata de mediul de afaceri si care a dus la inghetarea proiectelor de investitii, reprezinta un semnal pozitiv in actualul context geopolitic, in care toate tarile europene cauta solutii pentru a-si reduce dependenta energetica de Rusia. In acelasi timp, mediul investitional este mai dificil acum, din cauza conflictului militar sau a costurilor crescute, aspecte care ar putea determina amanarea unor proiecte. Dar, dincolo de provocarile de moment, valorificarea cu succes a zacamintelor de gaze naturale din Marea Neagra prezinta beneficii pentru toate partile implicate.

 

Legea precedenta, 256/2018, care ar fi trebuit sa faciliteze investitiile in domeniu, nu a putut fi aplicata din cauza unor prevederi restrictive, astfel ca a fost nevoie de mai multe modificari, inclusiv in zona de impozitare.

Printre cele mai importante modificari aduse de noua lege offshore se numara cele legate de regimul fiscal al investitiilor in acest domeniu, care devine mai permisiv. Astfel, aproape s-a dublat (de la 45,71 lei/MWh la 85 lei/MWh) nivelul de la care se aplica impozitarea suplimentara a veniturilor companiilor. Pentru preturile care depasesc 85 lei/MWh se mentine grila de impozitare propusa initial (intre 15%, pentru veniturile obtinute din vanzarea la preturi mai mari de 85 lei/MWh si mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, si 70% pentru vanzarea la preturi care depasesc 190 lei/MWh). Acest impozit pe veniturile suplimentare va reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit al companiilor.

In plus, creste de la 30% la 40% nivelul maxim pentru deducerea investitiilor din segmentul upstream (explorare si productie) pentru determinarea impozitului suplimentar si este eliminata limitarea deducerii investitiilor pentru calculul impozitului pe profit.

O alta prevedere importanta o reprezinta faptul ca nivelul taxarii pentru companii va ramane neschimbat pe toata durata acordului de concesiune.

Pe langa modificarea prevederilor fiscale, producatorii nu mai sunt obligati sa vanda jumatate din gazul extras pe piata romaneasca, astfel ca pot decide in functie de evolutiile din piata unde isi plaseaza productia. In schimb, statul a introdus in lege un drept de preemptiune, care ii permite ca, in anumite situatii de criza, sa aiba prioritate la achizitia gazelor.

 

Asadar, au fost create conditiile necesare pentru ca marile companii din domeniu sa isi puna in aplicare planurile suspendate in urma cu patru ani si sa inceapa exploatarea gazelor din Marea Neagra, pentru ca doar din momentul acela vor aparea beneficiile pentru toate partile implicate – investitori, stat, consumatori.

Asa cum am mentionat, noile prevederi elimina din barierele invocate de companiile petroliere cand au sistat investitiile si vor duce la deblocarea acestora. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca investitiile de acest tip nu pot fi realizate peste noapte, iar rezultatele acestora se vor vedea peste cativa ani. Chiar daca reprezentantii Black Sea Oil & Gas declarau ca vor incepe productia chiar in acest an, exploatarea in cel mai important zacamant descoperit (aflat in perimetrul Neptun Deep si care va fi exploatat de OMV Petrom impreuna cu Romgaz, dupa vanzarea participatiei Exxon) va incepe cel mai devreme la sfarsitul anului 2026. Companiile vor obtine venituri si, ulterior, profituri abia dupa inceperea exploatarii si dupa vanzarea gazelor, iar din aceste venituri vor acoperi investitiile realizate si costurile cu exploatarea, precum si taxele si redeventele datorate bugetului de stat.

Rezervele de gaze naturale din Marea Neagra, estimate la circa 200 de miliarde de metri cubi, ar acoperi consumul intern actual al Romaniei pe o perioada de circa 19 ani. Asadar, gazele extrase din perimetrele offshore, impreuna cu cele din exploatarile onshore (estimate sa scada in anii urmatorii, iar noile zacaminte descoperite, cum ar fi cel de la Caragele din judetul Buzau, necesita investitii pentru a fi date in exploatare), ar putea sa acopere consumul intern si, eventual, sa ajunga si la export. Astfel, Romania ar deveni independenta fata de Rusia si ar putea contribui si la reducerea dependentei vecinilor nostri (cum ar fi Moldova) de acelasi furnizor.

 

Pentru statul roman, valorificarea zacamintelor de gaze va aduce in primul rand mai multi bani la bugetul din taxe si impozite aplicate pe tot lantul – de la redevente incasate pentru resurse, impozit pe profit, impozitul pe veniturile suplimentare, pe veniturile angajatilor din domeniu, contributii sociale, TVA, taxe de distributie etc. Conform estimarilor recente, aproximativ 60-70% din veniturile care rezulta din exploatarea gazelor vor ajunge la bugetul de stat. In plus, orice investitie de amploare (cum sunt cele din acest domeniu) creeaza efecte benefice in lant si impulsioneaza cresterea economiei nationale.

Conform unui studiu realizat de Deloitte in 2018, dezvoltarea proiectelor offshore poate aduce beneficii importante economiei romanesti. Estimarile indica un aport suplimentar la PIB de peste 70 de miliarde de dolari, pana in 2040, aproximativ 26 de miliarde de dolari venituri la bugetul de stat si circa 42.000 de locuri de munca infiintate si mentinute pe toata perioada de derulare a proiectelor.

Nu in ultimul rand, alimentarea consumatorilor din piata locala, populatie si firme, cu gaze din productia interna, ofera statului roman un confort suplimentar in gestionarea necesarului, in special in anotimpul rece, si un grad mai mare de independenta energetica. Iar clauza referitoare la dreptul de preemptiune in situatii de criza, inspirata din contextul geopolitic actual, asigura cadrul necesar pentru interventii mai rapide in directia protectiei consumatorilor.

Ce ar trebui sa faca statul cu sumele obtinute din exploatarea gazelor din Marea Neagra? Este important ca acesti bani sa fie investiti predominant in reindustrializare, in cresterea economiei romanesti si pentru bunastarea populatiei, si nu directionati spre consum, pentru ca astfel pot duce la adancirea dezechilibrelor din economie (cresc importurile si, implicit, deficitul comercial, scade competitivitatea economiei romanesti etc). Banii incasati din impozitul pe venitul suplimentar ar trebui sa fie folositi pentru extinderea retelei de gaze, dar statul ii poate utiliza si in alte scopuri.

 

Evident ca si populatia (in calitate de consumatori, dar si ca simpli cetateni) ar obtine avantaje din exploatarea gazelor din Marea Neagra. Beneficiile pentru consumatori ar trebui sa constea in facturi mai reduse la gaze naturale, comparativ cu tarile care nu detin astfel de resurse, mai multa stabilitate a preturilor pe piata, riscuri mai scazute de aparitie a unor disfunctionalitati in alimentarea cu gaze in perioada iernii sau in cazuri de forta majora, precum razboiul din Ucraina. Extinderea retelei de transport si inlocuirea lemnului cu gazele pentru incalzire ar produce mai mult confort, la costuri potential mai mici, si ar contribui la un mediu mai curat. Bineinteles, extinderea retelei de distributie pentru consumatorii casnici trebuie sa tina cont si de eficienta economica (de exemplu, racordarea localitatilor izolate) sau de planurile Uniunii Europene cu privire la neutralitatea climatica.

Evident, mai multe venituri la bugetul de stat pot aduce beneficii tuturor cetatenilor Romaniei prin investitii suplimentare in infrastructura sau servicii publice (invatamant, sanatate etc.) de o calitate superioara.

Asadar, desi potential retorica, ramane totusi valabila urmatoarea intrebare: de ce nu a fost elaborata de la inceput legea offshore intr-o forma care sa nu blocheze investitiile si exploatarea, daca beneficiile sunt multiple? Deoarece nu exista un raspuns concret, fiecare are libertatea sa traga propriile concluzii. Cum ar fi fost pozitionata Romania in aceste multiple crize (sanitara, energetica, bugetara, inflationista etc.) daca ar fi fost independenta energetic si cu banii cuveniti din exploatarea gazelor in buget? Aici raspunsul este simplu: mult mai bine! Speram ca autoritatile publice sa traga concluziile de rigoare, pentru ca greselile trecutului de obicei se repeta, daca nu se invata din ele.

In concluzie, exploatarea gazelor din Marea Neagra este avantajoasa din toate punctele de vedere, desi contextul este mai putin favorabil acum decat in urma cu patru ani pentru investitii in zona, dar important este ca demersurile sa fie continuate, astfel incat acest potential al Romaniei, de care vorbim de foarte multi ani, sa ajunga in final sa fie valorificat.