La final de octombrie, copiii asteapta Halloween, adultii sunt cu gandul la Oktoberfest, iar societatile… venirea ANAF-ului. Unele dintre acestea reprezinta situatii mult asteptate, altele sunt ceva mai infricosatoare.

25 Octombrie 2020 este data la care expira pauza luata de ANAF. Incepand cu 26 Octombrie 2020, societatile ar trebui sa analizeze situatia fiscala in care se regasesc pentru a-si asigura un final de an, ceva mai linistit. Cele mai importante demersuri ar fi cele care vizeaza dobanzile si penalitatile datorate pentru obligatii anterioare lui martie 2020, dar nici oferta de esalonare proaspat adoptata nu este de lepadat.

Nu sunt de neglijat masurile adoptate in timpul redactarii acestui material. Seful Cancelariei Prim-Ministrului a anuntat in 23.10.2020 adoptarea unei Ordonante de Urgenta care prelungeste pauza ANAF, insa numai partial. Materialul are in vedere Ordonanta din 22 Octombrie 2020 din perspectiva anuntului facut de Seful Cancelariei si a proiectului de Ordonanta ce fusese publicat anterior de Ministerul de Finante. Ulterior publicarii textului final in Monitorul Oficial, vom reveni cu detalii, intrebari, reclamantii si sugestii.

Trecem in revista cateva dintre aspectele pe care un contribuabil ar trebui sa le ia in considerare ulterior datei de 26.10.2020.

1.1. Sumele declarate intre 21.03.2020 si 25.10.2020 vor genera dobanzi si penalitati dupa 25.12.2020

De-a lungul starilor de urgenta si de alerta, contribuabilii au beneficiat de un credit: aveau obligatia de a declara, dar nu erau sanctionati daca nu achitau la termen sumele datorate.

Aceste sume ar trebui achitate pana in 25.10.2020 deoarece vor genera dobanzi si penalitati dupa aceasta data. Acestea nu vor putea face obiectul amnistiei descrise mai jos, dar vor putea face obiectul planului de esalonare aprobat prin Ordonanta din 22.10.2020.

Ordonanta aprobata in 22.20.2020 permite esalonarea datoriilor acumulate in 2020. Declaratiile restante pentru acest an vor trebui depuse pana la 25.12.2020, urmand ca:

- Dobanzile, penalitatile si procedurile de executare sa fie suspendate pana la 25.12.2020, si

- ANAF sa propuna fiecarui contribuabil, care isi manifesta interesul, un plan de esalonare pe maxim 12 luni a acestor sume.

Cu privire la aceste sume, decembrie este noul octombrie. Atentie insa deoarece esalonarea nu este acordata gratis. Se vor achita dobanzi conform art. 7 din proiectul Ordonantei intre data comunicarii deciziei de esalonare si data ratelor din grafic si penalitati, conform art. 8, daca nu se respecta termenele de plata din grafic.

Amnistia din Ordonanta din 22.10.2020 se aplica, daca se mentin prevederile Proiectului, si deciziilor de impunere comunicate in urma finalizarii inspectiilor in derulare indiferente de perioada supusa verificarii (deci pot fi sume datorate din orice perioada anterioara). Formularea din Proiect nu este clara deoarece, pe de-o parte, cererea trebuie depusa pana la data de 15.12.2020 - art. 1 lin. 8 din Proiect, iar, pe de alta parte, cererea se poate depune in termen de maxim 30 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere - art. 1 alin. 11.

Prin urmare, daca primiti decizii de impunere in perioada 25.10.2020 - 15.11.2020, este nevoie sa respectati termenul de 30 de zile. Daca primiti ulterior, dar nu mai tarziu de 15.12.2020, este necesar sa depuneti cererea pana la 15.12.2020. Daca primiti decizii de impunere dupa 15.12.2020, stati linistiti...nu mai aveti ce face, sumele vor fi datorate!

1.2. Amnistia dobanzilor si penalitatilor aferente taxelor si impozitelor datorate anterior datei de 31 martie 2020

Probabil cea mai importanta prevedere fiscala a acestui an a fost anularea totala a dobanzilor si penalitatilor din ultimii 5 ani. Aproape indiferent de situatia in care erau datorate dobanzile si penalitatile din ultimii cinci ani pot fi anulate.

Pentru a obtine acest efect, este nevoie de cativa pasi simpli:

- O analiza a evidentelor fiscale - proprii sau obtinute de la administratiile financiare - pentru a se identifica sumele achitate cu titlu de dobanzi si penalitati in ultimii 5 ani

- O notificare transmisa organului fiscal prin care il informati cu privire la intentia de a beneficia de amnistierea accesoriilor (ANEXA 1 a Procedurii aprobate prin Ordin 2100/2020)

- O cerere transmisa pana la data de 15 decembrie 2020

Desi notificarea nu este obligatorie ea este elementul principal atunci cand ne raportam la 25 octombrie 2020, deoarece atrage suspendarea executarii silite a acestor accesorii.

Prin urmare, depuneti notificarea de amnistie daca exista accesorii din ultimii 5 ani care apar neachitate in fisa fiscala, indiferent daca s-au emis decizii pentru ele sau nu si, mai ales, daca considerati ca ar putea fi datorate.

Pana la data de 25 octombrie 2020, teoretic procedurile de executare silita au fost suspendate. Practic, ANAF a inteles sa impute platile primite de la contribuabili contrar indicatiilor acestora si, astfel, a continuat executarile.

Din 25.10.2020, revenim la somatii, titluri executorii, popriri, dar si la masurile pe care le putem lua pentru a obtine suspendarea executarii: proceduri de esalonare, transmiterea scrisorilor de garantie bancara sau a politelor de asigurare.

Ordonanta din 22.10.2020 nu pare a stabili masuri de suspendare pentru creantele fiscale anterioare perioadelor de stare de urgenta si/ sau stare de alerta, astfel ca, pentru acestea ANAF isi reia in totalitate activitatea.

Interesant este si faptul ca, din 25 octombrie 2020 se reiau si termenele de prescriptie care au fost suspendate, atat din perspectiva ANAF, cat si din cea a contribuabilului. Din perspectiva ANAF, suspendarea de 6 luni si 10 zile reprezinta o perioada suplimentara in care ar putea sa stabileasca sau sa execute creante fiscale. Coroborand aceasta suspendare cu prevederile Codului de Procedura Fiscala ce stabilesc ca prescriptia incepe la data de 1 iulie a anului urmator, termele se prelungesc astfel:

i. Obligatiile din anul 2014 - s-au prescris la 01 ianuarie 2020

ii. Obligatiile din 2015 - se vor prescrie in termen de 5 ani, 6 luni si 10 zile de la 01 ianuarie 2016 - 10 iulie 2021

iii. Obligatiile din 2016 - se vor prescrie in termen de 5 ani, 6 luni si 10 zile de la 01 Iulie 2017 - 10 ianuarie 2023

Partea buna este ca si societatile vor avea dreptul de a cere restituiri, rambursari si dobanzi pana la aceste date.

Raportat la prescriptiile aferente obligatiilor datorate incepand cu anul 2016 si la amnistia dobanzilor si penalitatilor aplicata si sumelor cuprinse in declaratii rectificative, ar fi utila realizarea unui examen riguros al situatiilor fiscale anterioare si, eventual, depunerea unei declaratii rectificative pentru acele sume unde interpretarea contribuabilului nu se dovedeste intemeiata. S-ar putea evita prin amnistie dobanzi si penalitati care, aplicate la perioada de prescriptie, ar ingreuna extrem de mult activitatea in eventualitatea solicitarii lor de catre ANAF.

Pana la 25 octombrie 2020, ANAF a solutionat deconturile cu suma negativa de TVA fara control anterior, urmand a realiza analiza de risc si inspectia ulterior. In aceasta materie ianuarie este noul octombrie, deoarece Ordonanta din 22.10.2020 prelungeste termenul de aplicare al masurii pana la 25.01.2021.

Reamintim ca exista o serie de exceptii, situatii in care se impune solutionarea decontului cu inspectie anticipata. Cele mai importante, din perspectiva marjei de apreciere pe care si-o rezerva ANAF, sunt:

- Pentru contribuabili mari daca organul fiscal central, pe baza informatiilor detinute, constata ca exista riscul unei rambursari necuvenite

- Pentru ceilalti contribuabili daca constata ca exista riscul unei rambursari necuvenite, contribuabilul depune primul decont cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare, dupa inregistrarea in scopuri de TVA sau soldul sumei negative de TVA solicitat la rambursare provine din mai mult de 12 perioade de raportare

Profitam de atentia acordata zilei de 25 octombrie 2020 pentru a ridica o problema referitoare la modul in care sunt elaborate si aplicate actele normative prin care se instituie facilitati privind dobanzile si penalitatile. Problema accesoriilor deja achitate.

Pentru a face Ordonanta de Urgenta 69/2020 si mai atragatoare, semnalam faptul ca, astfel cum reiese din modul in care aceasta este redactata, raportat si la principiile care o anima, anularea ar trebui sa aiba in vedere si accesoriile deja achitate pentru obligatii principale (stinse sau nu din ultimii 5 ani). Procedura de aplicare insa taie avantul textului Ordonantei si limiteaza anularea la dobanzile neachitate si la cele achitate dupa 14 mai 2020. Situatia poate fi sintetizata astfel:

- Societatea A declara impozit pe profit in 2018 si il achita cu intarziere in 2019, achitand si dobanzi si penalitati aferente.

- Societatea B declara impozit pe profit in 2018, il achita in 2019 dar nu achita si dobanzile si penalitatile aferente.

Aparent, ar trebui incurajata Societatea A care a fost, tardiv, diligenta, si a achitat accesorii. Insa, OUG 69/2020, ca si Ordonanta 6/2019 dinaintea ei, anuleaza numai dobanzile si penalitatile Societatii B.

Din punctul nostru de vedere, OUG 69/2020 ar trebui aplicata (si OG 6/2019 ar trebui interpretata) in sensul aplicarii facilitatii pentru ambele societati, tratamentul diferit riscand sa fie considerat neconstitutional sau anticoncurential.

Curtea Constitutionala a avut ocazia sa analizeze limitele actelor de clementa fiscala, considerand ca nu i se poate imputa acestuia un tratament discriminatoriu. Prin Decizia 367/2019, Curtea a argumentat faptul ca nu exista o situatie discriminatorie intre cei care nu considerasera ca datoreaza TVA pentru veniturile obtinute din drepturi de autor (si nu achitasera) si cei care au interpretat legea conform ANAF si achitasera TVA. Desi numai primii beneficiau de anularea TVA-ului, judecatorul constituant a decis ca statul are dreptul de a oferi clementa dupa bunul plac, atata timp cat beneficiarii nu sunt stabiliti pe criterii arbitrare. Curtea retine ca ” nicio norma constitutionala nu interzice acordarea de facilitati fiscale unor categorii de contribuabili, in scopul bunei infaptuiri a politicii economice, fiscale si sociale a statului. Tot astfel, Curtea a retinut ca nicio norma constitutionala nu interzice stabilirea conditiilor de acordare sau de retragere a facilitatilor fiscale prevazute in beneficiul unor contribuabili in functie de necesitatile perioadei de referinta.”

Considerentele Curtii Constitutionale par corecte avand in vedere ca respectivul act de clementa era cauzat de lipsa unei interpretari coerente a legislatiei si astfel, ar fi putut fi considerata tot culpa binefacatorului.

Situatia nu este insa identica in ceea ce priveste amnistia accesoriilor in pandemie. In aceasta situatie, singura diferenta dintre cele doua societati A si B de mai sus este ca una a reusit sa se fofileze. Societatea A a fost sanctionata prin dobanzi si penalitati, dar nu beneficiaza de niciun sprijin in perioada in care, ca si Societatea B, intampina dificultati.

In aceste conditii, OUG 69/2020, spre deosebire de predecesoarele sale, nu apare ca un act de clementa, ci ca o masura de sprijin de care ar fi trebuit sa se bucure, cel putin la nivel declarativ toti cei afectati. Expunerea de motive pare a crea un astfel de cadru:

- avand in atentie necesitatea adoptarii unor instrumente care sa protejeze mediul de afaceri si sistemul economic si prin care sa se injecteze in economie nu doar bani, ci si incredere si spirit mobilizator, loialitate contractuala si disponibilitate de adaptare a raporturilor de afaceri la provocarile si dificultatile severe pe care intreaga natiune le traverseaza,...

- tinand cont de faptul ca obligatiile accesorii ingreuneaza conformarea la plata a obligatiilor bugetare, in contextul actual al dificultatilor financiare cu care se confrunta contribuabilii afectati direct sau indirect de criza SARS-CoV-2,

Daca scopul legislatiei este de a sprijini si avand in vedere ca sprijinul nu este un act de clementa, ci o facilitate, care ar fi ratiunea eliminarii sprijinului pentru cei care au achitat deja aceste dobanzi si penalitati? Si ei ar avea nevoie de sprijin pentru ca sumele avansate pentru acele accesorii ar fi putut fi utilizate acum pentru redresare.

Mai mult, daca decid sa aplic o facilitate numai unei categorii de contribuabili, nu risc a crea un ajutor de stat incompatibil cu dreptul comunitar? Masura nu este in mod evident destinata unei anumite categorii, dar eliminarea alteia nu produce acelasi efect?

Dincolo de aceste intrebari retorico-juridice, ramane sentimentul ca statul are grija sa transmita incredere si spirit mobilizator, loialitate contractuala si disponibilitate de adaptare a raporturilor de afaceri numai acelora care s-au fofilat.