In contextul crizei generate de pandemia COVID-19, transformarea digitala ramane o prioritate, iar unele companii chiar au accelerat procesul. Potrivit studiului recent PwC CFO Pulse Survey, 52% din companii la nivel global intentioneaza sa isi reduca investitiile din cauza efectelor pandemiei COVID-19. Totusi, doar 9% dintre acestea isi vor diminua investitiile in transformare digitala, ceea ce arata ca multe companii au constientizat rolul acesteia in viitor.

Totodata, bugetele statelor au fost afectate de pandemie ca urmare a implementarii unor ample pachete financiare de sustinere a economiei. In consecinta, guvernele au nevoie de noi resurse de venituri pentru bugete, vizand acele sectoare economice care au performat bine, inclusiv pe durata crizei, asa cum este cel al economiei digitale. Astfel, taxa digitala devine un subiect actual de si mai mare interes in mediul international.

Initiativele Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) cu privire la abordarea provocarilor fiscale aduse de economia digitala au aparut inca din 2013, odata cu publicarea Raportului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Totusi, abia anul trecut OCDE a propus o abordare unitara privind taxa digitala in baza Pilonilor I si II.

Pe 12 octombrie, OCDE a publicat rapoartele preliminare (Blueprints) cu privire la Pilonul I si Pilonul II, cu un termen de depunere a comentariilor pana la data de 14 decembrie 2020.

Pilonul I propune o revolutionare a principiului existent de alocare a profiturilor – principiul valorii de piata, pentru economia digitala. Astfel, noua metoda de alocare a profiturilor se va baza pe doua elemente Valoarea A si Valoarea B, cat si elaborarea unor metode de evitare a dublei impuneri (initial clasificate sub Valoarea C).

In ceea ce tine de aplicativitatea Valorii A, tarile trebuie sa cada de acord cu privire la o serie de factori: tipurile de companii vizate (i.e. companii prestatoare de servicii digitale automatizate; companii implicate in vanzare de bunuri / prestare de servicii destinate consumatorilor), stabilirea unui prag de materialitate in baza veniturilor globale, activitati exceptate, etc.

O alta provocare reprezinta determinarea cuantumului Valorii A care urmeaza a fi realocat. Mai exact, determinarea unui profit rezidual care va fi alocat in baza unei formule cu referire la o marja fixa.

Valoarea B se refera la profiturile generate de activitatile de marketing si distributie de baza. Aceste activitati vor continua sa fie remunerate in baza principiului valorii de piata, cu referire la studii de comparabilitate utilizand Metoda Marjei Nete, recomandata de Liniile Directoare OCDE privind Preturile de Transfer.

De asemenea, o provocare importanta reprezinta stabilirea principiilor de alocarea a profiturilor in baza unei noi reguli de “nexus,” care presupune determinarea unui test privind existenta unei activitati semnificative sustenabile in lipsa prezentei fizice.

Pilonul II propune introducerea unei cote minime de impozitare. Mai exact, Pilonul II propune urmatoarele: i) asigurarea unei cote de impozitare minime luand in considerare evitarea dublei impuneri sau impozitarea in situatiile in care nu exista profit economic, (ii) solutionarea diferentelor dintre sistemele fiscale internationale si a diferentelor dintre modele operationale de business, (iii) asigurarea transparentei internationale si (iv) minimizarea costurilor administrative de implementare.

Astfel, chiar daca OCDE a estimat obtinerea unui consens pana la finalul anului 2020, avand in vedere contextul actual al pandemiei Covid-19, finalizarea negocierilor si a documentelor a fost amanata pana la mijlocul anului 2021.

OCDE mentioneaza in rapoartele preliminare ca o serie de aspecte cu privire la elemente cheie pot fi solutionate doar prin decizii si discutii politice care sunt in curs de desfasurare. Potrivit OCDE aceste discutii urmeaza a fi solutionate in scurt timp. Totusi, avand in vedere ultimele comunicari din partea Secretarul Trezoreriei SUA Steven Mnuchin, care a declarat in iunie 2020 stoparea oricaror negocieri datorita pandemiei Covid-19 si a alegerilor prezidentiale, ajungerea la un consens international ramane sub semnul intrebarii. Amintim ca suportul SUA in realizarea unui consens este primordial avand in vedere ca majoritatea companiilor digitale vizate au sediul central in SUA.

“Multe din complexitatile ambilor piloni trebuie rezolvate, in caz contrar, aceste propuneri pot sa creeze dificultati atat pentru tari cat si contribuabili. Aceasta poate determina imposibilitatea unei implementari consistente si coerente, care va incetini realizarea unei solutii multilaterale,” a declarat Carol Stubbings, Liderul global PwC pe servicii de consultanta fiscala si juridica.

In cazul in care nu se va ajunge la un consens, multe tari (inclusiv din cadrul Uniunii Europene) au declarat ca vor implementa masuri unilaterale privind taxa digitala.

Mai mult decat atat, multe tari au implementat deja taxa digitala ca masura unilaterala (e.g. Marea Britanie, Franta, Italia) sau urmeaza sa o implementeze pana la finalul anului.

In plus, daca o intelegere la nivel de OCDE va intarzia sau va esua, se discuta optiunea de a introduce taxa digitala prin Directiva Europeana.

In cadrul Conferintei Globale PwC de Preturi de Transfer organizata in octombrie 2020, liderii PwC au remarcat nu atat contextul economic care determina implementarea taxelor digitale, cat cel politic. Tari precum Franta sau Marea Britanie urmaresc impozitarea grupului de companii GAFA (Google, Amazon, Facebook, Apple), considerand ca acestea platesc un impozit redus comparativ cu alte companii la nivelul Uniunii Europene.

Totodata, OCDE estimeaza o crestere a impozitului pe venit anual global cu pana la USD 50- 60 miliarde ca urmare a implementarii Pilonului I si II.

Chiar daca se estimeaza o intarziere in aplicare din cauza contextului pandemic si politic, modificarile propuse de OCDE in baza Pilonului I si II evolueaza cu pasi rapizi.

Angajamentul atat a OCDE, cat si a altor state de a implementa o taxa digitala va contribui la ajungerea la un consens cat de curand, iar acesta va afecta nu doar companiile din sectorul digital, dar va cuprinde o baza larga de entitati.

Pasii urmatori vor fi depunerea comentariilor pana pe 14 decembrie 2020 si discutarea rapoartelor in cadrul intalnirii publice stabilite pentru mijlocul lui ianuarie 2021. Finalizarea negocierilor ar urma sa aiba loc pana la mijlocul anului 2021.

Amintim ca Romania si-a anuntat sprijinul fata de initiativele OCDE in ceea ce priveste Proiectul BEPS. Referitor la de taxa digitala, Romania a declarat la nivelul Uniunii Europene ca nu va implementa masuri unilaterale, ci va avea o abordarea aliniata cu initiativele UE.