Intre 15 si 17 septembrie, milioane de oameni din intreaga lume vor iesi in strada pentru a cere o eliminare rapida si echitabila a combustibililor fosili (carbunele, petrolul si gazele) – cea mai mare cauza a schimbarilor climatice. In Romania, Marsul pentru Oprirea Combustibililor Fosili va avea loc in Bucuresti, vineri, 15 septembrie, incepand cu ora 17:00, in Piata Victoriei si va reuni cele mai mari organizatii de mediu din tara, printre care se numara Greenpeace, Fridays for Future, WWF, Bankwatch, Reper21, Terra Mileniul III, Declic si altele.

Desi temperatura anuala medie din ultimii cinci ani la nivel European este cu aproximativ 2,2°C mai mare decat valorile tipice din perioada preindustriala, iar efectele acestui fenomen se resimt si pe teritoriul tarii noastre, Guvernul Romaniei refuza sa ia masurile necesare pentru a combate schimbarile climatice. Lipsa unui cadru legislativ care sa reduca substantial emisiile cu efect de sera, cat si investitiile in proiecte noi de exploatare sau extindere a combustibililor fosili pe care le aproba guvernantii, expun la riscuri ridicate cetatenii si ecosistemele tarii.

Pentru ca aproximativ 86% din emisiile globale de gaze cu efect de sera din ultimul deceniu sunt cauzate de industria combustibililor fosili, mai multi activisti si activiste tinere din Romania au decis sa se alature Grevei Globale pentru Clima (n.r. Global Climate Strike), o manifestatie care din 2019 se petrece anual in luna septembrie, si care reuneste in strada elevi, studenti, profesori, parinti si nu numai. In acest an, tema principala a mobilizarii este eliminarea treptata a combustibililor fosili, subiect care in Romania se regaseste doar teoretic in planurile decidentilor.

 

Un exemplu clar care arata ca Guvernul nu are un plan de tranzitie de la combustibili fosili catre energie nepoluanta, in concordanta cu angajamentele asumate la nivel european si prin Planul National de Redresare si Rezilienta, este noua Hotarare de Guvern, care prevede distrugerea a 43 de hectare de padure, fara compensare, pentru extinderea unei cariere de lignit in Gorj (Rosia de Jiu).

Padurile sunt o resursa vitala in atenuarea schimbarilor climatice, insa guvernantii au interese care afecteaza siguranta oamenilor si naturii.

 

Incepand cu 2027, OMV-Petrom se asteapta sa extraga aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an in cadrul proiectului Neptun Deep, timp de cel putin 20 de ani, cu mult peste perioada in care sistemul energetic european ar trebui sa renunte la combustibilii fosili. Romania, impreuna cu celelalte State Membre UE si-a asumat reducerea cu 55% a gazelor cu efect de sera pana in anul 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, si neutralitate climatica pana in 2050.

Exploatarea gazelor offshore pune in pericol, fara o justificare climatica, de mediu si nici macar una economica, un ecosistem reprezentativ pentru Romania si portiuni din litoral. Romania are optiuni mult mai bune si un potential foarte mare pentru energie curata. Declansarea exploatarii este o greseala ireparabila, pentru care va trebui sa platim cu totii.

 

Un impediment pe care il are Romania in a avansa o tranzitie energetica reala este Tratatul privind Carta Energiei, un acord depasit care ofera posibilitatea companiilor internationale sa dea in judecata statele membre pentru schimbarea politicilor publice din domeniul energiei. Tarile europene se confrunta deja cu litigii de miliarde de euro din partea companiilor de combustibili fosili pentru deciziile de eliminare treptata a carbunelui. Aceeasi soarta o poate avea si Romania, care are procese intentate in valoare de 250 de milioane de euro. Comisia Europeana a propus retragerea coordonata din tratat, iar Romania trebuie sa sustina aceasta optiune.

Stiinta este clara: omenirea trebuie sa nu mai exploateze combustibilii fosili, daca dorim sa mentinem obiectivul de incalzire globala la cel mult 1,5°C realizabil.

Lumea are nevoie acum de o tranzitie rapida si echitabila catre un sistem energetic eficient, echitabil si universal, bazat pe surse de energie nepoluanta si produs cu respect pentru natura si pentru drepturile suverane ale popoarelor indigene si ale comunitatilor locale.

 

In concordanta cu miscarea globala pentru justitie climatica, tinerii si organizatiile care s-au alaturat marsului cer:

1. Stop combustibililor fosili noi – Fara proiecte, finantari sau subventii noi si fara noi aprobari, licente, autorizatii sau prelungiri ale proiectelor de gaz, petrol sau carbune. Aceasta cerere vizeaza proiectul Neptun Deep, proiectul de exploatare a Carierei Rosia de Jiu si altele.

2. O eliminare rapida, justa si echitabila a infrastructurii existente in concordanta cu limitarea cresterii temperaturii la 1.5C si a planului global. Pentru a face acest lucru posibil, Romania ar trebui sa se alature demersului de dezvoltare a unui Tratat de Neproliferare a Combustibililor Fosili, care sa asigure ca fiecare tara contribuie echitabil la scaderea utilizarii combustibililor fosili.

3. Noi angajamente pentru cooperare internationala cu privire la extinderea drastica a transferurilor financiare si tehnologice pentru a asigura accesul la energie regenerabila, planuri de diversificare economica si o tranzitie justa, astfel incat fiecare tara si comunitate sa poata renunta treptat la combustibilii fosili.

4. Incetarea greenwashing-ului si a afirmatiilor care sustin compensarile, captarea si stocarea dioxidului de carbon, sau geoingineria ca fiind solutii pentru criza climatica.

5. Tragerea poluatorilor la raspundere pentru pagubele pe care le-au provocat si impunerea corporatiilor din domeniul carbunelui, petrolului sau gazului sa plateasca despagubiri pentru pierderile si daunele aduse climei si pentru reabilitarea, remedierea si tranzitia comunitatilor locale prin intermediul mecanismelor globale de justitie fiscala si responsabilitate corporativa.

6. Oprirea lobbying-ului pentru combustibilii fosili. Spunem NU corporatiilor care dicteaza regulile actiunilor climatice, finanteaza sau participa la discutiile despre clima sau submineaza efortul global cu privire la schimbarile climatice.

"Cata vegetatie trebuie sa mai arda, cate orase mai trebuie inundate sau cate valuri de caldura mai trebuie sa loveasca populatia Romaniei ca sa trezeasca decidentii la realitate? Incalzirea globala e aici si se resimte din plin. In pofida tuturor avertismentelor referitoare la arderea combustibililor fosili care ne duce catre colaps climatic, guvernantii refuza sa ia orice fel de masura pentru a reduce cauzele care alimenteaza schimbarile climatice si pentru a ne apara de efectele sale. Ca tineri, am mostenit un sistem economic distructiv, care exploateaza natura, oamenii si animalele, dar pe care vrem sa-l schimbam. Trebuie sa-l schimbam, pentru ca vrem sa ne bucuram in continuare de mediul bogat in care ne-am nascut. Avem o responsabilitate de a prezerva clima si biodiversitatea generatiilor viitoare, asa ca iesim in strada vineri si invitam cat mai multi tineri sa ni se alature!", spune Marian Ignat, unul dintre tinerii activisti din organizare.

"Ne-am unit in organizarea acestui protest sub un crez similar, acela ca lupta impotriva incalzirii globale este in directa legatura cu lupta pentru drepturile omului. Nu putem avea o discutie despre drepturile omului fara sa realizam ca incalzirea globala nu ne afecteaza pe toti la fel, grupurile vulnerabile (copiii, batranii, femeile, persoanele cu diverse afectiuni s.a.m.d.) sunt din nou lasate singure impotriva acestui fenomen. De aceea, trebuie sa iesim in strada pentru a spune stop exploatarilor pana cand nu va fi prea tarziu pentru multi dintre noi", spune Antonia Pislariu, o alta tanara implicata in organizarea marsului.

Demonstratia va incepe la ora 17:00 in Piata Victoriei, de unde va porni in mars in jurul orei 18 spre Piata Revolutiei, aproape de Ministerul Energiei.