Schimbarile climatice afecteaza deja Romania, iar masurile luate in urmatorii ani vor fi decisive. Greenpeace a evaluat principalele partide politice din Romania din perspectiva planurilor pentru mediu, clima, energie si emisii din transport.

Modul in care politicienii vor gestiona schimbarile climatice va influenta toti romanii in mod direct si va determina masura in care tara va absorbi uriasele fonduri europene - daca propunerile Romaniei nu vor fi in acord cu tintele climatice, tara risca sa piarda bani europeni.

Partidele politice cu sanse la Parlamentul Romaniei au fost analizate prin prisma programului oficial de guvernare si pe baza unui chestionar Greenpeace.

O observatie general valabila este ca mediul si clima nu sunt elemente centrale in viziunea partidelor analizate de Greenpeace. De aceea, o concluzie este ca nu au fost internalizate obiectivele strategice ale Pactului Ecologic European si ale Acordului de Clima de la Paris, impreuna cu datele stiintifice privitoare la clima si biodiversitate. Mediul si schimbarile climatice sunt in principal abordate sectorial (energie, paduri, ape etc.) si nu integrat, ori ca domenii strategice transversale.

Singura exceptie, prin abordarea extensiva a subiectului si prin numarul de masuri progresiste, chiar daca nu ca element central al propunerii politice, este programul USR - PLUS.

Greenpeace a constatat ca partidele politice au cele mai problematice propuneri la capitolul tranzitie energetica, avand in vedere tintele Acordului de la Paris. Majoritatea partidelor propun investitii masive in gaz (PMP si Pro Romania nu mentioneaza asta explicit), in principal off-shore, construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si solutii imature tehnologic, cum ar fi cele bazate pe hidrogen, ca fiind prioritati necesare tranzitiei.

Statutul energiilor regenerabile variaza, intre acceptarea tintelor europene fara masuri concrete in acest sens si propuneri de crestere a tintei nationale. In general, se poate constata ca se accepta perspectiva statului ca regulator si facilitator, nu ca investitor direct in sector, ceea ce ar fi putut reprezenta o solutie pentru asigurarea cresterii ponderii regenerabilelor in mixul energetic national.

Stoparea taierilor ilegale si impaduririle sunt mentionate in toate programele analizate. PSD are un plan mai elaborat fata de alte partide, iar USR - PLUS propune cele mai sustenabile solutii, care aduc o schimbare sistemica a domeniului.

Programele de plantari, imbunatatirea si transparentizarea SUMAL (sistemul de urmarire a materialelor lemnoase) apar mentionate frecvent, insa padurile nu sunt tratate ca solutie naturala impotriva schimbarilor climatice. Nici problemele sectorului nu sunt adresate in profunzime (amploarea taierilor ilegale, chestiunea accesului la lemn de foc, profesionalizarea in domeniile silvic si forestier etc.).

Biodiversitatea (arii protejate, ape, inclusiv paduri) lipseste aproape in totalitate ca preocupare strategica, cu exceptia notabila a programului USR - PLUS. In cele mai multe cazuri se merge pe o abordare invechita, in care dezvoltarea si biodiversitatea nu trebuie sa se impiedice reciproc, mai curand decat catre adoptarea paradigmei in care biodiversitatea Romaniei este un element strategic in bunastarea noastra.

Emisiile din sectorul transport, sectorul cu cea mai mare crestere a emisiilor din Romania, sunt preponderent tratate din perspectiva calitatii aerului.

Programele de guvernare ale partidelor politice din Romania trebuie judecate in contextul campaniei electorale. Societatea civila si media au incercat de-a lungul timpului sa urmareasca implementarea acestora, insa de multe ori dupa alegeri prioritatile s-au schimbat in contextul ”grelei mosteniri”. De aceea, este greu de anticipat daca aceste programe vor fi implementate in forma lor actuala.

„Transparenta si consultarea nu sunt o obisnuinta a democratiei noastre, iar rareori s-a dezbatut public continutul programelor de guvernare propuse. Nici de data aceasta partidele nu au fost deschise la dialog, Greenpeace primind raspunsuri la chestionar doar din partea a doua partide.

Recomandam sa parcurgeti programele si sa priviti evaluarea noastra ca un exercitiu de transparentizare. Reamintim ca Greenpeace este o organizatie independenta politic, iar prezenta evaluare nu trebuie interpretata ca o recomandare de vot”, spune Valentin Salageanu, Director Greenpeace Romania.

Principala dificultate in evaluarea planurilor rezida in diferentele mari intre amplitudinea programelor de guvernare si structurilor eterogene ale acestora.

Cele mai consistente programe sunt cele ale USR - PLUS, PNL si PSD. Programele partidelor PMP, Pro Romania si UDMR au fost dificil de analizat din cauza faptului ca sunt schematice si opereaza preponderent cu declaratii generale de intentie ori, in cazul UDMR, nu exista unul, ci doar un plan de masuri intitulat ”Masurile UDMR pentru gestionarea pandemiei si redresarea economica”, care nu adreseaza niciunul dintre subiectele noastre. UDMR si USR - PLUS sunt singurele partide care au completat chestionarul nostru. In lumina celor de mai sus, in unele cazuri, am ales sa nu apreciem in vreun sens sau in altul din lipsa datelor concludente, iar acolo unde am facut-o, evaluarea poate fi o aproximare.

Pentru fiecare din cele 14 intrebari ale chestionarului, Greenpeace a oferit 4 variante de raspuns inchise si o a cincea optiune neutra. Scala dupa care au fost formulate variantele de raspuns a fost gandita sa reflecte patru tipuri de atitudini fundamentale fata de clima si mediu: progresista, in general in acord cu viziunea Uniunii Europene si in linie cu Acordul de Clima de la Paris, partial in acord cu viziunea Greenpeace, in general mai progresista; ponderata, adica in general clima si mediul sunt privite ca prioritati, chiar daca unele masuri sunt insuficiente, ori pot fi mai elaborate; conservatoare, unde clima si mediul au un rol secundar, iar abordarea perpetueaza problemele care au provocat actualele crize, si nociva, in care masurile sau viziunea propuse sunt evident nocive pentru clima si mediu.

Chestionarul a fost trimis partidelor PNL, PSD, USR - PLUS, PMP, UDMR si Pro Romania, in data de 23 noiembrie; doar UDMR si USR - PLUS au raspuns. Pentru a putea compara abordarile politice ale subiectelor de interes pentru noi, in contextul in care 4 din 6 nu au raspuns, am analizat, asa cum am aratat mai sus, si continutul programelor de guvernare acolo unde acestea au fost disponibile.

Programul de guvernare PNL poate fi vazut aici; programul PSD, aici; al USR - PLUS, aici; al PMP, aici; al UDMR, aici (prezentat drept ”Masurile UDMR pentru gestionarea pandemiei si redresarea economica”) si al Pro Romania, aici.