Directiva UE privind raportarea corporativa de sustenabilitate (“CSRD”), aprobata astazi, 28 noiembrie, la nivelul Uniunii Europene, marcheaza cea mai mare transformare in raportarea corporativa din ultimii aproape 20 de ani, cand se lansau primele reglementari contabile armonizate cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) in Romania. Companiile nu mai sunt insa evaluate astazi doar dintr-o perspectiva economica-financiara, angajamentele fata de ESG (Mediu, Societate, Guvernanta) necesitand sa fie integrate in strategia de afaceri si misiunea unei organizatii, pentru a raspunde cadrelor de reglementare si asteptarilor de la utilizatorii de informatie corporativa.

CSRD a introdus modificari ample ale cerintelor de raportare si include, totodata, o gama mult mai larga de companii raportoare in sfera sa de aplicare. Implementarea acestor cerinte este fundamentala in sprijinirea obiectivului declarat al Comisiei Europene de a directiona fluxurile de capital catre activitati sustenabile.

Directiva prevede prezentarea de informatii privind aspecte precum modelul de afaceri, strategia si politicile aferente, indicatori-cheie de performanta nefinanciara si indicatori tinta, guvernanta companiei privind aspectele de sustenabilitate, evaluarea dublei materialitati, gestionarea riscurilor si oportunitatilor ESG, precum si prezentari de informatii in domeniul mediului (inclusiv taxonomia europeana) si domeniului social, in conformitate cu standardele europene de raportare a sustenabilitatii.

Provocarile si oportunitatile in calatoria pentru pregatirea viitoarei raportari de sustenabilitate sunt complexe si variate:

- Evaluarea dublei materialitati, care sporeste gradul de complexitate prin necesitatea identificarii nu numai a impactului companiei asupra societatii si asupra mediului (materialitatea de impact), ci si a modului in care aspecte privind sustenabilitatea afecteaza entitatea raportoare insasi (materialitatea financiara);

- Pe langa prezentarea de informatii despre politici si initiative, CSRD solicita organizatiei sa stabileasca obiective legate de aspectele de sustenabilitate si sa raporteze progresul in atingerea acestora;

- Companiile trebuie sa raporteze si sa evalueze impactul propriilor operatiuni si procese de productie. Acest lucru se aplica si impactului activitatilor partenerilor acestora din lantul de aprovizionare;

- Detaliile prezentate trebuie sa contina atat informatii prospective, cat si retrospective, extinzand totodata domeniul de aplicare la intregul lant valoric (compania trebuie sa explice demersurile intreprinse pentru a obtine informatiile necesare despre lantul sau valoric, motivele pentru care nu au putut fi obtinute toate informatiile necesare si planurile sale de a obtine informatiile necesare in viitor);

- Raportarea trebuie sa fie intocmita in conformitate cu standardele europene de raportare a sustenabilitatii (ESRS – „EU Sustainability Reporting Standards”), care vor spori cerintele de raportare; primul set de ESRS adoptat de Comisia Europeana este asteptat in iunie 2023; al doilea set de ESRS (inclusiv standardele sectoriale) adoptat de Comisia Europeana este asteptat in iunie 2024; ESRS va solicita companiilor sa prezinte si informatii aliniate cu taxonomia europeana;

Noile reguli de raportare privind sustenabilitatea vor incepe sa se aplice gradual intre 2024 si 2028, astfel:

- De la 1 ianuarie 2024 pentru companiile de interes public cu peste 500 de angajati, rapoartele fiind emise in anul 2025;

- De la 1 ianuarie 2025 pentru companiile mari (care depasesc 2 din criteriile de marime: peste 250 de angajati si/sau 40 de milioane de euro cifra de afaceri si/sau 20 de milioane de euro active totale), rapoartele fiind emise in anul 2026;

- De la 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursa, rapoartele fiind emise in anul 2027.

Dupa cum afirma Ramona Jurubita, Country Managing Partner, KPMG in Romania: „Noua raportare de sustenabilitate constituie un catalizator al schimbarii si are rol vital pentru construirea viitorului.

Responsabilitatea implementarii raportarilor privind sustenabilitatea si modul in care vor fi abordate provocarile viitoare de impact asupra viitorului Planetei se afla la nivelul consiliilor de administratie. In timp ce pregatirea pentru CSRD necesita alocarea unor investitii substantiale si resurse specializate, organizatiile ar putea totodata dobandi un avantaj competitiv integrand noul cadru de raportare in procesul de evaluare a riscurilor si a oportunitatilor legate de ESG.”

Potrivit Adelei Ciucioi, Partener, Deputy Head of Audit & Assurance, KPMG in Romania: “Asistam la o schimbare profunda in peisajul raportarii corporative, raportarea ESG evoluand de la un segment de nisa catre o noua valenta, in care aspectele de sustenabilitate sunt masurate si raportate cu aceeasi rigoare ca informatiile financiare. Raportul independent de asigurare emis de auditorul financiar asupra raportarii de sustenabilitate joaca un rol esential in construirea increderii privind robustetea informatiilor nefinanciare, oferind beneficii precum:

- Asigura credibilitatea prezentarilor de informatii ESG din cadrul raportului anual;

- Creeaza un impact pozitiv asupra brand-ului si reputatiei companiei;

- Intareste constientizarea companiei privind riscurile ESG materiale si faciliteaza imbunatatirea sistemelor, proceselor si controalelor interne si performantei companiei in aria ESG;

- Impacteaza pozitionarea companiei in cadrul clasamentelor de rating ESG.”

Monica Dragoi, Associate Partner, Audit & Assurance, Servicii Financiare, KPMG in Romania, subliniaza faptul ca “raportarea de sustenabilitate si adoptarea unor cadre de guvernanta care incorporeaza principii de sustenabilitate genereaza schimbari in economie, in general, si in serviciile financiare, in special. In mod particular, riscurile potentiale pentru stabilitatea financiara din cauza schimbarilor climatice reprezinta o prioritate cheie pentru autoritatile de reglementare prudentiala si pentru institutiile financiare. Cadrul legislativ specific bancilor si asiguratorilor le solicita sa considere factorii de sustenabilitate in cadrele lor de risc si in testele de criza. Bancile si asiguratorii ar trebui sa isi inteleaga expunerile proprii si ale clientilor atunci cand isi determina strategia si modelul de afaceri. Raportarea in conformitate cu CSRD va fi un pas esential in aceasta directie.”

Ioana Rizea-Popp, Associate Partner, Audit & Assurance, KPMG in Romania afirma: ”Standardele initiale ESRS au fost deja aprobate si publicate de Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiara (EFRAG) si au fost transmise catre Comisia Europeana spre aprobare. In paralel, se lucreaza la standardele sectoriale in mai multe grupuri de lucru. Societatile din diverse sectoare vor fi afectate in mod diferit, dar cu siguranta toate societatile vor fi afectate de noile cerinte. Domeniul de aplicare si complexitatea ESRS sunt fara precedent, iar avand in vedere ca termenul limita pentru prima raportare se apropie rapid, societatile trebuie sa fie pregatite.”

Potrivit lui Ovidiu Popescu, Director, Deal Advisory, Energy, Sustainability and Climate Change, KPMG in Romania: „Directiva UE privind raportarea corporativa de sustenabilitate vine cu mai multe cerinte si aduce mai multa claritate referitor la raportarea eforturilor din zona ESG. Cresterea nivelului de transparenta si comunicarea progresului in atingerea tintelor din strategia ESG a companiei reprezinta o oportunitate de a spori nivelul de incredere al angajatilor, actionarilor, finantatorilor si comunitatilor, ca rezultat al dialogului deschis privind modul in care afacerea ta genereaza valoare, pe masura ce aceasta se adapteaza la presiunile din sfera sustenabilitatii.”