In 2020, 84% din tarile monitorizate au observat imbunatatiri ale calitatii aerului, in mare parte datorita masurilor globale de incetinire a raspandirii COVID-19. Imbunatatirile privind calitatea aerului in 2020 comparativ cu 2019 au fost observate in orase precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) si Seul (-16 %).

Doar 24 din cele 106 tari monitorizate au respectat recomandarile anuale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) pentru PM2.5 in 2020.

Schimbarile climatice continua sa afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an inregistrat. Incendiile si furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare in California, America de Sud, Siberia si Australia.

in 2020, aproximativ jumatate dintre orasele europene au depasit recomandarea OMS privind poluarea anuala cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost inregistrate in Europa de Sud-Est, Bosnia Hertegovina, Macedonia de Nord si Bulgaria fiind in frunte.

Concentratiile de PM2.5 tind sa fie mai mari in Europa de Sud si de Est, decat in Europa de Nord si de Vest. Aceasta tendinta este deosebit de pronuntata in timpul iernii, cand tarile cu o dependenta mai mare de energie pe baza de carbune si arderea biomasei pentru incalzire observa cele mai mari fluctuatii sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Hertegovina, Serbia si Turcia experimenteaza in mod obisnuit doua sau mai multe luni in care calitatea aerului este clasificata ca „nesanatoasa” (≥ 55,5 μg / m3), conform standardelor AQI ale SUA.

Orasele europene sunt poluate cronic, 18% experimentand 50 sau mai multe zile in care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt incalcate.

Monitorizarea si raportarea guvernamentala a calitatii aerului in Europa este relativa. In timp ce Europa de Nord si de Vest au cele mai dense retele de monitorizare a calitatii aerului cu 818 orase acoperite, in Europa de Est si de Sud sunt doar 616 orase acoperite. Monitorizarea calitatii aerului este comuna in marile orase si zone urbane si mai putin frecventa in zonele rurale.

“In Romania, autoritatile nu monitorizeaza corespunzator PM 2.5 in zonele urbane. In urma acestei lipse de date au aparut mai multe retele independente de masurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. In Bucuresti, doar una din cele 6 statii oficiale monitorizeaza praful fin, si aceea e amplasata la periferia orasului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant.” a declarat Alin Tanase, coordonator de campanii Greenpeace Romania.

Raportul contine si un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucurestiul ocupa locul 51. Cea mai poluata capitala este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este de gasit in insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands si Noua Zeelanda, sau in capitalele tarilor nordice Suedia si Finlanda.

"Multe parti ale lumii au cunoscut imbunatatiri fara precedent, dar de scurta durata, a calitatii aerului in 2020, deoarece restrictiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scadere accentuata a consumului de combustibili fosili", a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetari privind energia si aerul curat (CREA). "Aceasta calitate imbunatatita a aerului a insemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluarii aerului. Prin tranzitia catre energie curata si transport curat putem realiza aceleasi imbunatatiri intr-un mod sustinut."