In cazul tarii noastre este stabilita tinta de 24% pentru productia de energie din surse regenerabile. Datele actuale indica faptul ca o cota majoritara  a consumului de aproximativ 62% in 2010este aferenta proceselor de incalzire/racire. Interesul companiilor se indreapta preponderent spre productia de energie electrica, insa trebuie retinut faptul ca, fie si in conditiile in care toata cantitatea necesara ar proveni din surse regenerabile, tot nu am fi in masura sa atingem tinta stabilita. De aceea, initierea producerii de caldura prin asemenea metode ar trebui astfel sa reprezinte o prioritate, in acest sens programul "Casa Verde" reprezentand o initiativa laudabila. Totodata, sistemul certificatelor verzi adoptat in Romania pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile a dus la o crestere importanta a interesului marilor investitori pentru centrale eoliene si fotovoltaice.

 

Sistemul de promovare stabilit de Legea nr. 220/2008 este conform principiilor europene. Problema actuala ramane cea a stabilitatii cadrului de reglementare si a modului de aplicare. Astfel, in 2010 norma mentionata a fost modificata prin Legea nr. 139/2010, noi schimbari fiind aduse prin OG 29/2010 si OUG 88/2011. Trebuie subliniat faptul ca toata aceasta situatie, precum si neaplicarea timp de cativa ani a unor prevederi esentiale provoaca o anumita stare de stres a investitorilor. Ramane de vazut in ce masura intrarea in vigoare a Legii nr. 123/2012, referitoare la energia electrica si gazele naturale va determina aparitia altor modificari.   

 

Aceste sisteme moderne si eficiente din punct de vedere tehnic presupun investitii mai mari decat in alte cazuri, insa pot fi amortizate relativ rapid. Din acest punct de vedere, cladirile publice trebuie sa devina un exemplu, iar autoritatile au o responsabilitate majora in sensul respectiv. Realizarea unor campanii de informare/diseminare ar avea un rol benefic. In ceea ce priveste retelele de incalzire in pardoseala, ele sunt utilizate in mica masura in Romania, oportuna fiind implementarea la cladirile noi atat din sectorul rezidential, cat si in cel al imobilelor publice.

 

Principalele probleme curente nu sunt de natura tehnologica. O dificultate reala este data insa de inexistenta unor programe coerente de subventionare, care sa aiba o componenta distincta vizand educarea populatiei. Trebuie avut de asemenea in vedere faptul ca, desi se afirma frecvent ca energia regenerabila este gratuita, in practica utilizarea sa este de regula mai scumpa decat cea a resurselor fosile, din cauza investitiilor initiale destul de substantiale. Este clar ca una dintre responsabilitatile autoritatilor publice va trebui sa devina aceea a asumarii gestiunii problematicii energetice.