Investitiile in Europa Centrala, de Est si de Sud-Est (ECESE) au fost mai mari, dar si mai volatile decat in celelalte zone ale Uniunii Europene in ultimele doua decenii. Criza a dus la o incetinire a ritmului de formare a capitalului, ceea ce a contribuit la rate de crestere mai mici. Investitiile publice realizate din fonduri europene au fost decisive, in timp ce formarea capitalului privat a ramas insuficienta. Acestea sunt cateva dintre concluziile unui studiu realizat de Banca Europeana de Investitii (BEI), intitulat "Vantul schimbarii: Investitii in ECESE (Wind of change: Investment in Central, Eastern and South Eastern Europe) si publicat in luna septembrie 2017.

"Anterior recesiunii, tarile din regiune s-au bazat, in mod traditional, pe intrarile de capital strain pentru finantarea investitiilor. Criza a generat scaderea substantiala a fluxurilor nete de capital privat, impingand tarile din ECESE spre un nou model de crestere: regiunea trebuie sa se bazeze mai mult decat inainte pe economiile interne pentru a finanta investitiile", se precizeaza in studiu.

Mai mult, toate acestea au loc in contextul in care regiunea se confrunta cu imbatranirea populatiei si cu migrarea fortei de munca active, realitati ce au un impact negativ asupra cresterii PIB pe cap de locuitor.

In ultimele doua decenii, investitiile agregate au avut modele eterogene in diferitele tari ale regiunii analizate si, in general, acestea au depasit media inregistrata in UE. Conform datelor BEI, in UE-28 ponderea formarii brute de capital fix (FBCF) in PIB in 2006 a depasit cu putin peste 20% nivelul mediu inregistrat inaintea crizei si a atins varful de 22% in 2007. "Dupa declansarea recesiunii, activitatea de investitii s-a redus mai accentuat decat scaderea PIB: ponderea FBCF a scazut la putin peste 19% din PIB, pana in 2013. De atunci, investitiile s-au stabilizat la aproximativ 20% din PIB, pana in 2016 inclusiv", se mai arata in raportul citat.

 

In aproape toate tarile din ECESE, ponderea cheltuielilor cu investitiile din totalul veniturilor nationale s-a situat cu mult sub nivelul anterior recesiunii. Datele BEI indica faptul ca in toate tarile, cu exceptia Macedoniei si a statului Kosovo, investitiile nominale inregistrate in perioada post-criza au fluctuat intre 0,1% din PIB (in Romania) si aproape 10% din PIB (in Albania), fiind mult sub nivelul anterior recesiunii. Din punct de vedere regional, decalajul cel mai mare dintre nivelurile investitiilor medii pre- si post-criza a fost inregistrat in tarile Baltice (unde nivelul investitiilor nominale s-a situat cu 6% din PIB sub nivelul mediu anterior recesiunii), in Europa Centrala si de Est (3,5% din PIB) si in statele din sud-estul Europei care nu sunt membre UE (1,6% din PIB). In aceasta ultima sub-regiune mentionata, nivelul investitional s-a mentinut stabil in Serbia si Muntenegru, in timp ce evolutia negativa din Albania si Bosnia-Hertegovina a fost contracarata de situatia favorabila din Kosovo si Macedonia, unde investitiile au ramas robuste incepand din 2009, comparativ cu nivelul mediu anterior crizei. "Pe de o parte, aceasta situatie este rezultatul unei relative izolari a acestor tari, in raport cu dezvoltarea statelor membre UE. Pe de alta parte, in multe tari din zona vestica a Balcanilor investitiile doar au inceput sa se recupereze notabil dupa o perioada de niveluri minime generata de razboaiele si conflictele etnice care au afectat regiunea pana la finele anilor '90 si in prima parte a anilor 2000", se mai arata in analiza BEI.

Cu toate ca reducerea cheltuielilor cu investitiile a fost cauzata cu precadere de volumele mai mici de investitii, un impact semnificativ asupra scaderii acestora l-a avut si nivelul preturilor investitiilor. Conform datelor disponibile, in multe tari, in special din zona Baltica si din sud-estul Europei, raportul real de investitii masurat la preturi fixe a scazut mult mai putin decat cel traditional, relevat de indicatorul preturilor curente. In aceste tari, bunurile de investitii au devenit relativ mai ieftine, iar volumul investitiilor a scazut, de fapt, mai putin decat cheltuielile nominale pentru investitii. In Polonia, Muntenegru si Serbia investitiile reale chiar au crescut, in timp ce cele nominale au scazut. Aceste schimbari in pretul relativ al investitiilor indica faptul ca majorarea deflatorului PIB a depasit inflatia capitalului fix (adica bunurile de investitii au devenit relativ mai ieftine). In Kosovo, insa, pretul relativ al investitiilor a crescut in timpul crizei, avand drept consecinta scaderea volumului investitiilor in contextul unei cresteri a preturilor curente.

 

Conform datelor BEI, dupa anul 2014, fondurile europene au devenit o sursa importanta pentru investitiile publice din intreaga regiune ECESE, in special in Europa Centrala si de Est si in tarile Baltice. Rolul acestora a fost, insa, mai putin accentuat in grupul statelor din sud-estul continentului, in special ca urmare a faptului ca aceste tari au aderat mai tarziu la UE (Bulgaria si Romania in 2007, iar Croatia in 2013).

Se poate concluziona, de asemenea, ca volumul investitiilor publice finantate de UE nu a fost pe deplin complementar celui din surse interne, acestea din urma diminuandu-se, in timp, in toate cele trei grupuri de tari. Incetinirea cresterii economice post-2008 si nevoile ulterioare de ajustare fiscala au avut cu siguranta un rol-cheie in acest proces. Investitiile publice finantate de UE indica, de asemenea, o puternica ciclicitate de-a lungul perioadelor de bugetare de 7 ani, ducand la o scadere temporara semnificativa a investitiilor publice in 2016. Chiar daca aditionalitatea completa din punct de vedere al volumului nu a fost atinsa, fondurile UE au jucat un rol crucial in mentinerea unui nivel "sanatos" al investitiilor publice in perioada de dupa criza. Fara finantarile europene, indicatorul formarii brute de capital fix (FBCF) ar fi scazut, cu siguranta, mult mai accentuat in toate tarile din regiunea ECESE. Mai mult, fondurile structurale si cele de coeziune au avut un rol important in stabilizarea economica dupa anul 2009.