Aproximativ 2.200 de cladiri din Bucuresti sunt in pericol de colaps la cutremur, iar programul de consolidare "s-a miscat" foarte greu, a declarat fondatorul Asociatiei Re:Rise, Matei Sumbasacu, citat de Agerpres.

"Avem in Bucuresti aproximativ 700 de cladiri cu risc seismic 1 si 2. La acestea as adauga cladirile din categoriile de urgenta 1, 2 si 3, care sunt vreo 1.500, deci avem vreo 2.200 de cladiri despre care stim ca sunt in pericol de colaps la cutremur. (...) Experienta ne-a demonstrat ca, in ceea ce priveste programul de consolidare, lucrurile s-au miscat foarte greu, dar un santier normal de consolidare dureaza vreo 24 de luni, asadar cat de repede ar trebui sa ne miscam (...) ca sa fim multumiti cu noi insine? Eu zic ca un ritm de consolidari de vreo 30 de santiere inchise pe an, asta inseamna 60 de santiere mereu deschise, pentru ca durand doi ani, se suprapun (...) suntem departe de acel moment, dar ne apropiem", a spus Matei Sumbasacu, luni, la o conferinta de presa.

El a atras atentia ca Bucurestiul ar arata "semnificativ diferit", in urma unui cutremur precum cel din 1977 sau 1940.

"Daca la cutremurul din 1977 am avut cateva sute de cladiri care fusesera afectate in 1940, lasate nereparate, neconsolidate, dintre care au cazut cateva zeci, acum avem cateva mii de cladiri care au fost afectate la cutremurul din 1977, dar si la cutremurul din 1940 unele dintre ele si dintre acestea va cadea probabil o proportie semnificativa", a punctat Matei Sumbasacu.

La randul sau, dr. Dragos Toma-Danila, cercetator stiintific la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, a semnalat ca au fost si perioade de 10 ani, 50 de ani cateodata, chiar mai mari, de pauze intre cutremure puternice din Vrancea.

"Cateodata au fost replici inainte de cutremurele puternice, care ar fi putut sa le anunte, cateodata nu, cum este cazul celui din '40 si pe urma a celui din '77, care a venit doar la 37 de ani si fara un cutremur mai mare inainte, deci hai sa nu cladim o teorie, (...) sa constientizam ca un cutremur, pana una alta, ar putea avea loc oricand, in 100 de ani aproape sigur o sa mai fie cutremur major in Vrancea", a spus Dragos Toma-Danila.

La randul sau, directorul executiv al Administratiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, Razvan Munteanu, a declarat ca institutia lucreaza la 147 de imobile. El a precizat ca acestea sunt in diferite faze ale demersurilor de consolidare, unele in etapa de proiectare, iar altele in cea de executie.

"Avem o lege care ne obliga ca, pana in anul 2025, sa realizam evaluarea vizuala rapida la nivelul Municipiului Bucuresti. Printr-un proiect de hotarare de Consiliu General am incercat sa impartim competentele (...). Propunerea noastra a fost ca de zonele construite protejate sa se ocupe Primaria Capitalei, celelalte zone sa revina sectoarelor. Nu a trecut acest proiect de hotarare, o sa incercam sa il redepunem, probabil in urmatoarea sedinta (...) ne-am propus ca, odata cu aprobarea bugetului in martie, sa intram si sa facem un proiect de evaluare vizuala rapida. Am luat in calcul zona construita protejata patru, care acopera zona din Piata Romana, Universitate si Unirea", a afirmat Razvan Munteanu.

El a adaugat ca scopul evaluarii vizuale rapide este de a clasifica imobilele in functie de vulnerabilitatea seismica.