Perspectiva apropiata a inflatiei este atribuibila tot factorilor pe partea ofertei in cea mai mare parte, in conditiile in care cresterea din ianuarie 2024 este antrenata de majorarea si introducerea unor taxe si impozite indirecte in scopul continuarii consolidarii bugetare, conform Minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 12 ianuarie 2024, informeaza Agerpres.

"In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflatiei, aratand ca rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca in prima luna din anul curent si sa isi reia apoi scaderea graduala, pe o traiectorie mai joasa decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% in decembrie 2023, la 4,8% in decembrie 2024 si la 3,3% la finele orizontului proiectiei. S-a sesizat ca perspectiva apropiata a inflatiei este atribuibila tot factorilor pe partea ofertei in cea mai mare parte, in conditiile in care cresterea din ianuarie 2024 este antrenata de majorarea si introducerea unor taxe si impozite indirecte in scopul continuarii consolidarii bugetare, iar scaderea ulterioara a ratei inflatiei, pe o traiectorie relativ mai joasa, are ca resorturi majore efecte de baza dezinflationiste si corectii descendente, peste asteptari in perioada recenta, ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si titeiului, alaturi de dinamica in descrestere a preturilor importurilor", se arata in minuta BNR.

Potrivit BNR, incertitudini si riscuri la adresa acestei perspective a inflatiei decurg totusi din pachetul integral de masuri fiscal-bugetare implementat de curand in vederea sustinerii procesului de consolidare bugetara, precum si din masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza ce urmeaza sa expire in luna februarie 2024.

In acelasi timp, s-a convenit ca din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat presiuni inflationiste mai modeste decat in prognoza precedenta, dar in atenuare mai graduala pe orizontul apropiat de timp, in conditiile in care noile evaluari indica o crestere economica mai solida pe ansamblul trimestrelor IV 2023 si I 2024 comparativ cu prognoza anterioara.

In aceste conditii, excedentul de cerere agregata se va restrange probabil ceva mai lent in acest interval decat s-a anticipat anterior, iar dinamica anuala a PIB o va depasi pe cea prognozata in luna noiembrie 2023, au remarcat membrii Consiliului.

Totodata, s-a observat ca, potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, consumul privat a redevenit in trimestrul IV 2023 principalul determinant al cresterii economice in termeni anuali. O noua contributie pozitiva este posibila totusi si din partea formarii brute de capital fix, in principal pe seama activitatii din constructii, precum si in cazul exportului net, insa mult mai redusa, in conditiile in care variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a continuat sa o devanseze in octombrie pe cea a importurilor, dar intr-o masura sensibil diminuata. Pe acest fond, deficitul comercial si-a incetinit semnificativ scaderea in termeni anuali in prima luna a trimestrului IV, iar deficitul de cont curent s-a marit considerabil - sub influenta deteriorarii abrupte a balantei veniturilor primare - ramanand totusi pe ansamblul primelor 10 luni ale anului vizibil inferior celui inregistrat in perioada similara a anului precedent, au reliefat mai multi membri ai Consiliului.

Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice sub asteptari din Europa, indeosebi din Germania, pe fondul conditiilor financiare inasprite si al dinamicii cererii externe, au subliniat membrii Consiliului.

Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importantei atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti.

Incertitudini si riscuri crescute la adresa previziunilor decurg insa din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, evidentiind caracteristicile executiei bugetare din anul 2023 si coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum si implicatiile noii legislatii privind pensiile si dinamica salariilor in sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea in perspectiva a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% a1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7%. Totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.