Anul 2025 a adus o schimbare importanta in modul in care Building Information Modeling (BIM) este abordat la nivel international. Accentul nu a mai fost pus pe adoptia tehnologica in sine, ci pe maturitatea proceselor, guvernanta, utilizarea datelor si masurarea rezultatelor. In economiile avansate, BIM a fost tratat tot mai clar ca infrastructura informationala pentru constructii si infrastructura, nu ca un set de instrumente digitale. De asemenea, se consolideaza trendul de la BIM Modelling la BI Management, perspectiva de management informational devine punctul central a deciziilor investitionale.

 

Un reper important al anului 2025 a fost studiul international "Measuring the Benefits of Building Information Modeling" (arXiv, 2025), care a propus un cadru structurat de evaluare a valorii BIM. Beneficiile sunt analizate pe patru directii esentiale:

• calitatea informatiei;

• eficienta proceselor;

• sustenabilitatea;

• increderea intre partile implicate.

Mesajul-cheie al acestui demers este ca BIM produce valoare doar atunci cand este masurat, urmarit si corelat cu decizii reale, nu atunci cand este tratat ca o obligatie contractuala formala. Iar pentru a fi masurat, provocarile sunt legate de referinta si utilizare pe tot ciclul de viata, nu doar intr-una dintre etape.

 

 

In 2025, comunitatea internationala a subliniat clar faptul ca economia circulara si lanturile de aprovizionare sustenabile si eficiente nu pot functiona fara un fundament BIM solid. BIM a devenit suport pentru:

• pasapoartele digitale ale materialelor;

• circularitate (si ESG);

• analize energetice si operationale predictive. 

Fara date coerente, structurate si guvernate, aceste initiative raman fragmentate sau imposibil de scalat.

 

Un alt punct de cotitura al anului 2025 a fost constientizarea si mutarea accentului catre faza de operare si asset management. In special in infrastructura si proiecte publice de anvergura, livrabilele digitale pentru exploatare au devenit prioritare, iar COBie a fost reafirmat ca standard esential pentru continuitatea informatiei.

 

Tot in 2025, mai multe state - precum Spania, Irlanda sau Australia - au actualizat strategiile nationale BIM, corelandu-le cu obiective economice, energetice si de sustenabilitate. BIM este tratat ca si capabilitate integrata  in strategia organizatiei, nu ca initiativa izolata de digitalizare.

 

 

Raportata la aceste evolutii, piata din Romania se afla intr-o etapa diferita de maturitate, undeva in "copilarie". Discutiile sunt concentrate pe definirea cerintelor, rolurilor si mecanismelor de aplicare, iar diferenta fata de practica internationala evidentiaza nevoia de coerenta, aliniere si capacitate de implementare. Standardele nu sunt aplicate, BIM este vazut ca si conformitate, nu ca ceva aducator de valoare, iar rolurile sunt inca neintelese, nici in mediul academic, nici in public, nici in privat.

 

Anul 2025 a demonstrat ca BIM nu mai este o alternativa, ci o conditie pentru supravietuire: eficienta, sustenabilitate si transparenta in constructii. Lectiile internationale arata clar directia: BIM trebuie gandit strategic, masurat riguros si utilizat pe intreg ciclul de viata al activelor.

Pentru Romania, urmatorul pas nu este accelerarea formala, dezordonata fara fundament solid de cunoastere, cu o evolutie ghidata de  furnizorii de tehnologie, ci consolidarea fundamentelor care permit o adoptare reala si coerenta. 2026 poate deveni anul in care aceste lectii sunt transformate in practica. Sau anul care va marca, pentru unii, inceputul sfarsitului.