Afirmatia unora ca Romania este ''suprataxata'' este neavenita, se arata in introducerea Raportului de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro Monitor" nr.16/2024 - "UE: provocari uriase si constrangeri financiare tot mai severe", in care se mentioneaza ca exista o rezistenta mare la corectarea deficitului bugetar, intrucat aceasta echivaleaza cu o diminuare a absorbtiei interne, a consumului, a unor venituri, informeaza Agerpres.

"Cadrul de guvernanta economica si fiscala in UE a fost adaptat (si aprobat in aprilie a.c.) unei realitati ce are in vedere nivelul foarte inalt al datoriilor publice in nu putine tari, insuficiente ale regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate si Crestere, presiuni mari pe bugetele publice ca urmare a schimbarilor climatice, tranzitiei energetice, necesitatii de a investi mai mult, de a creste cheltuieli de aparare. Noul cadru mentine ca valori de referinta 60 la suta din PIB pentru datoria publica si 3 la suta pentru deficitul bugetar si introduce ca variabila operationala "cheltuieli publice nete" (cheltuieli totale din care se scad serviciul datoriei si cheltuieli temporare), cere statelor membre elaborarea de planuri fiscal-structurale care sa asigure sustenabilitatea datoriei publce. Aceste planuri pun in relatie reforme si investitii, dinamica demografica, cu datoria publica. Cat de complicata este situatia in UE dupa socuri mari si suspendarea regulilor fiscale in 2020 (anul Pandemiei), este intrarea altor tari (Ungaria, Franta, Slovacia, Polonia, Belgia, Italia, Malta) in procedura de deficit excesiv in acest an. Noul cadru vrea sa ofere statelor membre mai multa flexibilitate, in acelasi timp incercand sa inscrie evolutiile macroeconomice pe traiectorii mai aproape de "optim". CE a trimis in iunie guvernelor traiectorii de referinta ce sunt examinate in capitale, dupa care se vor elabora planuri structural-fiscale ce vor fi trimise la Bruxelles in toamna", se spune introducerea semnata de academicianul Daniel Daianu.

Autorul mentioneaza ca Romania a intrat sub incidenta procedurii de deficit excesiv (PDE) in 2020, dupa ce fusese avertizata ca trebuie sa corecteze un deficit structural ce depasise 4% din PIB. In 2020, din cauza efectelor Pandemiei, deficitul a trecut de 9% din PIB, iar in anii urmatori (2021 si 2022) deficitul a scazut la circa 7,2 si respectiv 6,3% din PIB - conform metodologiei ESA (pe angajamente). In 2023 deficitul masurat de CE a fost in jur de 6,6%, cel cash fiind de 5,7%, acesta din urma fiind mai putin relevant intrucat a inclus amanari la plata si neefectuarea unor cheltuieli de capital.

Consiliul Fiscal (CF), in analiza draftului de buget (din decembrie 2023) a considerat ca tinta programata de Guvern nu este plauzibila si a anticipat un deficit probabil in jur de 6,4% din PIB. Pentru anul acesta, in prognoza de primavara CE vede deficitul bugetar la 6,9% din PIB. La jumatatea acestui an, deficitul bugetar a fost de 3,6% din PIB. CF a examinat executia bugetara si vede acum deficitul la peste 7% din PIB in 2024. In executia bugetara sunt venituri nominale mai mari, in timp ce cheltuielile au mers prea repede.

"Nu peste mult timp, Guvernul va trimite planul fiscal-structural la CE. Avand in vedere marimea deficitului bugetar si ca este necesara crearea de spatiu fiscal (cel putin 1,5% din PIB), o corectie bugetara ce acopera o perioada de peste 4 ani are sens. Aceasta si fiindca reforme importante (pensii, salarii) au impact bugetar semnificativ. Dar reactia pietelor financiare este o necunoscuta si nu trebuie sa fie subestimata. Cum observa CF, banii europeni sunt in buget, in cea mai mare parte, atat pe partea de cheltuieli cat si pe cea de venituri. Unii bani din PNRR nu sunt granturi si exista partea de co-finantare la fonduri structurale, dar aceste componente bugetare nu explica marimea deficitului. In esenta, deficitul bugetar deriva din exces de cheltuieli. Iar acest exces este mult peste cheltuielile de capital (in buget sunt prognozate la circa 2,4% din PIB in acest an). Este bine ca se incearca efectuarea de investitii cat mai mari din resurse europene, dat fiind ca PNNR nu este repetabil, iar alocarile de fonduri structurale si de coeziune este posibil sa scada in viitor", se spune in Raport.

Conform sursei citate, presiunile pe bugetul public vor creste daca sunt luate in considerare si nevoile de aparare, angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5% din PIB. In 2023 acestea au fost, potrivit datelor NATO, de 1,6% din PIB.

"Dat fiind ca ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli si avand in vedere presiuni viitoare pe bugetul public (aparare, educatie, sanatate publica, etc.), cresterea de venituri bugetare este absolut necesara. Aceasta crestere nu se poate rezuma la o colectare de taxe si impozite mai buna, ci reclama si schimbari in regimul fiscal. Nivelul extrem de scazut al veniturilor fiscale (26-27 la suta din PIB, inclusiv contributii) este rezultat si al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea si evitarea platilor de taxe si impozite (tax avoidance); a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale in cheltuielile firmelor, plata de salarii la negru. Au fost comise greseli flagrante in regimul fiscal cu ani in urma, cand reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de circa 4% din PIB. De aici cresterea contributiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este ca munca a devenit relativ suprataxata fata de capital. Afirmatia unora ca Romania este "suprataxata" este neavenita. Exista insa o rezistenta mare la corectarea deficitului bugetar, intrucat aceasta echivaleaza cu o diminuare a absorbtiei interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este ca bugetul public se imprumuta prea mult, ca deficitul de cont curent este prea mare (in jur de 7% din PIB) si are finantare prin imprumuturi externe in jur de 50%", se arata in Raport.

Potrivit autorului, este de remarcat ca atenuarea deficitului de cont curent se datoreaza si remiterilor de peste 6 miliarde euro anual din strainatate.