Comisia Europeana are estimari pentru 2024 ce duc deficitul Romaniei la peste 6,5% din PIB, in timp ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la o taiere drastica a cheltuielilor de capital, se arata in Raportul de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro Monitor" nr. 15/2024 - "Europa si pierderea dividendului pacii", informeaza Agerpres.

"In acest context, cu multe riscuri si pericole, sunt de inteles dificultatile pe care Romania le are in consolidarea bugetara, care ar trebui sa se realizeze in urmatorii ani. Ca in alte state din UE, inflatia IPC merge in jos si este probabil sa fie in jur de 5% la finele acestui an. Din pacate, deficitul bugetar este parca incremenit la circa 6% din PIB (in metodologie europeana). In 2023, nu s-au realizat progrese fata de 2022, iar anul acesta este electoral; presiuni sunt in crestere pe bugetul public. Data fiind executia bugetara de pana acum si alte date, CE are estimari pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal a estimat ca deficitul va fi in jur de 6,4% din PIB in 2024, daca nu se va recurge din nou la o taiere drastica a cheltuielilor de capital, desi programarea oficiala este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scadere a acestui deficit in anii urmatori fara venituri fiscale suplimentare. In 2025, se va simti si impactul deplin al reformei pensiilor, care inseamna circa 1,6% din PIB. Este aici o vulnerabilitate majora a economiei, ce este atenuata, partial, de nivelul inca rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) si Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR)", sustine Daniel Daianu, coordonatorul echipei de proiect.

Potrivit acestuia, rezervele valutare de la BNR ilustreaza intrarea masiva de bani europeni. Daniel Daianu mentioneaza ca in 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent, ajuns la circa 7% din PIB, fata de peste 9% in 2022, pe seama, in principal, a ameliorarii raportului de schimb.

"Consolidarea fiscala este ingreunata si de confuzii in dezbaterea publica. Unii afirma ca, atat timp cat investitiile publice sunt in preajma deficitului bugetar, finantele publice nu sunt primejduite. Este o teza falsa, ce ignora ca mult din investitiile publice sunt fonduri europene. Iar banii europeni nu finanteaza deficitul bugetar - ele se vad pe ambele parti ale bugetului public. Deficitul bugetar se finanteaza de pe piata interna si cea externa. Nici deficitul de cont curent nu este acoperit de banii europeni; finantarea se face prin investitii straine directe si imprumuturi. Banii europeni pot limita insa deficitul de cont curent, asa cum fac remiterile. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenentei la UE, asa cum NATO este centura de securitate pentru Romania. Banii europeni sustin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de baza, la sustinerea educatiei si sanatatii publice, sprijina balanta de plati etc. Aceste resurse ajuta Romania sa nu sufere o deteriorare a riscului suveran", afirma Daniel Daianu.

Conform sursei citate, Romania se afla in PDE si Guvernului, potrivit noului cadru de guvernanta economica (fiscala) din UE, i se cere sa trimita un program clar, si ca orizont de timp, de consolidare fiscala, ce ar avea ca instrument operational controlul cheltuielilor nete.

"Acest program trebuie sa tina cont de impactul reformelor sistemului de pensii si al celui de salarizare, care maresc cheltuielile rigide ale bugetului si complica procesul de consolidare fiscala. Uniunea gandeste de mai mult timp o strategie industriala care sa o ajute in competitia globala, in a tine pasul cu SUA si China in domenii de varf, inclusiv privind utilizarea IA. Acum, aceasta strategie trebuie sa aiba in vedere implicatiile razboiului din Ucraina si ale altor conflicte militare. Fiindca este vorba nu numai despre concurenta economica, ci si de pace, democratie. Aceasta este marea miza a anilor ce vin, chiar daca nu putem neglija nevoia de a combate efecte nefaste ale schimbarilor de clima, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Si trebuie evitata o escaladare a conflictelor militare care ar putea conduce la o catastrofa nucleara. Armele nucleare trebuie sa fie supuse unor aranjamente de control la nivel international. Europa trece prin vremuri foarte dificile si periculoase", se mai spune in Raport.