In Romania, cresterea economica reala din anul 2023 a fost de 2,1%. Nivelul investitiilor publice si private, dar si o dinamica reala pozitiva a cresterilor salariale, mai accentuata in al doilea semestru, au sustinut activitatea economica. Efectul pozitiv a fost partial contrabalansat de ratele inflatiei inca mari, in special in sectorul serviciilor, de cererea externa in scadere si de incertitudinile privind evolutiile geopolitice din regiune, se arata in raportul anual al Consiliului Fiscal. Pe latura cererii, formarea bruta de capital fix a avut cea mai mare contributie la dinamica pozitiva a activitatii economice (+3,6%), alaturi de consumul gospodariilor (+1,8%) si consumul guvernamental (+1%). Aceste contributii au fost partial contrabalansate de impactul contractionist semnificativ al variatiei stocurilor (-4,3%). Pe latura ofertei, cea mai mare contributie la cresterea PIB a avut-o sectorul constructiilor (+0,8%), cu o pondere in formare de circa 8%, pe fondul cresterii mai accentuate a segmentului de constructii ingineresti. Contributii semnificative la cresterea PIB au avut si sectorul de informatii si comunicatii (+0,4%) si cel de agricultura, silvicultura si pescuit (+0,4%). Industria a ramas singurul sector cu o contributie negativa la dinamica PIB (-0,5%).

Pentru 2024, prognozele initiale ale CE, FMI si BERD vizau o crestere economica peste potential a Romaniei, ce urma sa accentueze excesul de cerere interna. Consiliul Fiscal subliniaza, insa, ca evolutia descendenta a acestor prognoze, la un nivel aflat in imediata vecinatate a potentialului sau peste acesta, se produce sub impactul unor evolutii istorice mai putin favorabile, si ele determinate atat de evolutii ale cererii externe (influentate, la randul lor, si de o anumita tensionare a lanturilor de aprovizionare globala, precum si de o evolutie slaba a economiilor majore europene), cat si de impactul politicii monetare mai restrictive (ratele reale majorandu-se pe masura ce procesul dezinflationist progreseaza).

"Materializarea acestor prognoze in inrautatire, pentru anul 2024, poate fi observata in datele privind PIB aferente trimestrului I din 2024, varianta provizorie, publicate de INS in data de 8 iulie a.c. Astfel, datele noi confirma un nivel modest al cresterii economice an-pe-an, de 0,5% (de sase ori mai lent decat in trimestrul anterior - trimestrul 4 din 2023, cu o dinamica an-pe-an de 3%), iar cresterea PIB in trimestrul curent (primul din 2024) fata de cel anterior (ultimul din 2023) a fost de doar 0,7%, marcand o crestere usoara a economiei, in revenire dupa contractia de 0,5% din T4 2023. Noile date de PIB au in vedere, pentru T1 2024 (crestere an-pe-an de 0,5%), o contributie pozitiva (pe latura formarii PIB) a sectoarelor: informatii si comunicatii (+0,2 pp), activitati de spectacole si asimilate (+0,2%), comert (+0,1%), la care se adauga impozite nete pe produs (cu +0,5%). Agricultura, silvicultura si pescuitul au o influenta nula, alaturi de sectoarele tranzactiilor imobiliare, intermedieri financiare si asigurari si administratie publica si asimilate. Toate acestea sunt compensate de contributii negative ale industriei (-0,2), activitatilor profesionale si asimilate (-0,2%) si ale sectorului constructiilor (-0,1%). Pe partea de utilizare a PIB, consumul final efectiv contribuie pozitiv la cresterea economica de 0,5% (cu +1,7%), alaturi de formarea bruta de capital fix (+1,4%), compensate, partial, de exportul net cu o influenta negativa (de -2,5%); variatia stocurilor nu influenteaza viteza de variatie a PIB (avand o influenta nula, pentru prima data in ultima perioada de timp, in urma repartizarii influentelor negative din datele anterioare, in principal asupra consumului final efectiv)", noteaza Consiliul Fiscal.

 

Deficitul va depasi probabil 7% din PIB, existand riscul sa se indrepte catre 8% din PIB, avand in vedere executia bugetara pe primele sase luni ale anului 2024 si alte date, mai arata Consiliul Fiscal. Potrivit economistilor, executia bugetara pe primele sase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3% mai mare fata de aceeasi perioada a anului anterior, determinat de cresterea accentuata a cheltuielilor bugetare, care a fost partial contrabalansata de dinamica peste asteptari a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul in curs in jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la executia bugetara pe primele sase luni si alte date, CF considera ca deficitul va depasi probabil 7% din PIB in acest an, existand riscul sa se indrepte catre 8% din PIB. Aceasta si deoarece noua lege a pensiilor si cresterile salariale acordate in sectorul public vor genera costuri suplimentare in a doua jumatate a lui 2024, iar sezonalitatea executiei bugetare este caracterizata de concentrarea unor categorii de cheltuieli in ultimele luni ale anului.

Proiectul de buget pe anul 2024 a avut in vedere o tinta de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei nationale, si de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, reprezentand o scadere cu 0,6 puncte procentuale (pp) si, respectiv, 1,7 pp din PIB fata de anul 2023.

"Diminuarea planificata a deficitului a fost preconizata sa se realizeze, in principal, prin cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al masurilor de politica fiscala adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice avand drept sursa imbunatatirea eficientei colectarii/digitalizarea ANAF (estimate de MF la 19 miliarde lei) si al proiectiilor privind absorbtia fondurilor europene", precizeaza Consiliul Fiscal.

De cealalta parte, ponderea cheltuielilor bugetare in PIB era planificata sa se diminueze marginal, in conditiile in care majorarea cheltuielilor cu proiectele finantate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenta sociala si a altor cheltuieli era contrabalansata de diminuarea subventiilor, a altor transferuri si a cheltuielilor cu bunuri si servicii. Avand in vedere o evaluare prudenta a proiectiilor de venituri si cheltuieli, CF a apreciat, in opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2024, ca acesta este compatibil cu un deficit cash situat in jurul valorii de 6,4% din PIB.

Consolidarea bugetara pe termen mediu este anticipata a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare in PIB indicand un trend descendent in perioada analizata.

Consiliul Fiscal a apreciat ca, in absenta unor politici suficient de concrete si credibile care sa sprijine realizarea consolidarii fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar si cresterea gradului de colectare, balanta riscurilor este clar inclinata in directia inregistrarii unor deficite mai ridicate decat cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027.

Totodata, CF a subliniat ca ajustarea macroeconomica si consolidarea fiscala au nevoie de o crestere semnificativa a veniturilor fiscale.

"Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetara in perioada 2025-2027 va fi realizata exclusiv pe partea de cheltuieli (ponderea in PIB a acestora scazand de la 38,8% in 2024, la 34,7% in 2027), in timp ce ponderea veniturilor bugetare in PIB indica un trend descendent (de la 33,8% in 2024, la 31,8% in 2027)", se mai precizeaza in raportul anual CF.

 

Consiliul Fiscal a apreciat ca, in absenta unor politici suficient de concrete si credibile care sa sprijine realizarea consolidarii fiscal bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar si cresterea gradului de colectare, balanta riscurilor este clar inclinata in directia inregistrarii unor deficite mai ridicate decat cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027. Totodata, CF a subliniat ca ajustarea macroeconomica si consolidarea fiscala au nevoie de o crestere semnificativa a veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos in raport cu nevoile Romaniei, precum si comparativ cu reperele UE, corectia bugetara neputand fi realizata exclusiv prin reducerea cheltuielilor.

"Prin reforme fiscale si pe piata muncii, precum si printr-o colectare mai buna, Romania ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un asemenea nivel fiind necesar de atins, avand in vedere provocari actuale si viitoare. Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscala si utilizarea eficienta a fondurilor europene puse la dispozitia Romaniei constituie bazele unei ajustari graduale, care sa minimizeze costurile economice si sociale asociate si sa impulsioneze o crestere economica sustenabila", precizeaza sursa citata.

Ponderea datoriei publice in PIB a ajuns, la finalul lunii martie 2024, conform datelor oficiale publicate de Eurostat, la 51,6% din PIB, peste al doilea prag de alerta prevazut de LRFB.

"Dinamica nefavorabila a executiei bugetare, din prima parte a anului 2024, se reflecta si in cresterea ponderii datoriei publice in PIB. Datele oficiale publicate de Eurostat indica o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste al doilea prag de alerta, de 50%, prevazut de LRFB. In aceasta situatie, conform art. 13, alin. (2) din LRFB, Guvernul trebuie sa prezinte si sa aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice in PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege", se mentioneaza in raport.

Potrivit CF, Planul bugetar-structural pe care Guvernul il va trimite la Bruxelles in septembrie 2024 si care este necesar in principal din nevoia de consolidare fiscal-bugetara ar include in mod inerent masuri de limitare a datoriei publice. In acest context, procesul de consolidare fiscal-bugetara este stringent si inevitabil. Adoptarea, in aprilie 2024, a noului cadru de guvernanta economica al UE va sprijini procesul de consolidare, Romania urmand sa propuna un plan bugetar-structural, incluzand reformele si investitiile asumate, care sa asigure scaderea deficitului bugetar sub 3%.

Astfel, in urmatoarea perioada, Romania va trebui sa implementeze masuri de reducere a deficitului structural, tintind atat cresterea ponderii veniturilor fiscale in PIB, cat si o eficientizare a cheltuielilor bugetare.

Raportul anual 2023 al Consiliului Fiscal poate fi accesat aici.