Romania are unul dintre cele mai inalte deficite bugetare din UE, iar faptul ca si alte 7 tari au intrat sub incidenta procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie sa fie un confort pentru autoritatile de la Bucuresti. Romania sufera de sindromul "deficitelor gemene", cu dezechilibre externe (de balanta comerciala si de cont curent) mari, cu finantare considerabila prin imprumuturi externe. In plus, Romania are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere in PIB intre tarile din Centrul si Estul Europei si nici nu este in zona euro, ceea ce implica risc valutar, avertizeaza Consiliul Fiscal (CF).

"Este hazardata afirmatia ca deficitele se explica prin investitii si ca ar fi sustenabile; efectele investitiilor depind de compozitie, de masura in care se dezvolta productia de bunuri exportabile si ce pot inlocui importuri (asa numite tradables). In plus, mare parte din resursele europene se vad in bugetul public atat pe partea de cheltuieli, cat si la venituri. Raportul Draghi subliniaza nevoia de investitii de calitate in UE, orientate catre viitor", arata economistii, intr-o opinie cu privire la proiectul primei rectificari a bugetului general consolidat pe anul 2024.

Specialistii sunt de parere ca un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului si impactul reformelor structurale. "Corectia nu se poate realiza in mod covarsitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o crestere importanta a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificari in regimul fiscal, de reducerea drastica a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale si a optimizarilor fiscale", noteaza expertii.

CF a mentionat frecvent ca Romania are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contributii) din UE - in jur de 26-27% din PIB, si subliniaza, inca o data, ca este un nivel complet inadecvat, avand in vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce deriva din efectele schimbarilor climatice (vezi si inundatiile din acest an), nevoia de a investi mai mult in educatie si sanatate, aparare, infrastructuri fizice, si de a crea spatiu fiscal.

Reprezentantii CF sunt de parere ca pietele financiare pot "ingheta" din nou, din varii motive, iar tarile care sunt prinse pe picior gresit (cu deficite mari) platesc scump. Romania a mai trecut printr-un asemenea episod "amar", ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009.

"Romania are atuuri importante: a realizat o convergenta reala considerabila (PIB/ locuitor la paritatea puterii de cumparare a ajuns la 78% din media UE), are o economie plurisectoriala, este stat membru al UE si beneficiaza de transferuri de fonduri europene masive. Dar, suferinte economice nu pot fi evitate daca nu corectam deficite bugetare mari, care ar putea catapulta datoria publica cu mult peste 60% din PIB. Ratiunea economica si noul cadru de guvernanta fiscala din UE reclama corectia deficitului bugetar", noteaza Consiliul Fiscal.

 

Potrivit CF, scenariul macroeconomic pe care se fundamenteaza rectificarea ar putea fi grevat de riscul unei supraestimari a dinamicii cresterii reale. Se observa o crestere alerta a investitiilor in prognoza noua oficiala, in ciuda unui rol diminuat al acestora la cresterea PIB. Cresterea importanta a consumului, sub impactul evolutiilor salariilor si pensiilor, a determinat, concomitent, o largire a dezechilibrului extern.

"Cresterea economica din Romania nu este robusta intrucat se bizuie pe dezechilibre mari, interne si externe. Executia bugetara din primele 7 luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash de aproximativ 71 miliarde lei, echivalent cu 4,02% din PIB, cu 1,6 pp mai ridicat decat deficitul consemnat pe primele 7 luni ale anului 2023 si reprezentand circa 81% din deficitul programat pentru intreg anul 2024. La 8 luni, deficitul bugetar este de 4,53% din PIB", subliniaza economistii.

Proiectul rectificarii bugetare prevede o majorare nominala ampla, atat a veniturilor, cat si a cheltuielilor bugetare. Nivelul estimat al deficitului BGC este de 6,94%, cu circa 1,94 pp mai mare decat tinta din proiectul de buget.

Pe partea de venituri, proiectul de rectificare mentine proiectia de 10,5 miliarde lei din digitalizare, ceea ce echivaleaza cu o supradimensionare a veniturilor bugetare cu 0,6% din PIB. In plus, exista un grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 miliarde lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB.

Potrivit CF, analiza categoriilor de cheltuieli bugetare indica o subdimensionare posibila pentru cheltuieli reprezentate de bunuri si servicii (de circa 0,2% din PIB) si de subventii (circa 0,3% din PIB). Suplimentar, exista riscuri cu privire la agregatul de asistenta sociala, avand in vedere incertitudinile ce vizeaza impactul recalcularii pensiilor in sistemul public.

 

Pe baza noilor date, CF evalueaza ca deficitul bugetar cash va fi in jur de 8% din PIB in 2024, fiind in linie cu analiza din raportul sau anual.

"Avand in vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeana privind planul bugetar-structural al Romaniei, in contextul noului cadru de guvernanta economica din Uniunea Europeana, nu este exclus ca unele cheltuieli sa fie diminuate mai mult si sa consemnam un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de alta parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli in crestere rapida poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB. Guvernul trebuie sa incerce sa tina sub control strict cheltuielile in restul anului. Ca si in alti ani, amanarea unor plati nu rezolva problemele structurale ale bugetului public", mai noteaza specialistii.

Potrivit rectificarii bugetare, cheltuielile de investitii totale, din surse interne si externe, sunt estimate la 6,8% din PIB. In structura, investitiile finantate din resurse interne sunt de 40,9% (fata de 31,2% in proiectul de buget initial), in timp ce investitiile finantate din fonduri europene sunt de 59,1%.

Absorbtia de fonduri europene in primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursari insumand circa 2,5 miliarde euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). In cazul CFM 2021-2027, rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar in privinta PNRR, cererea de plata nr. 3 depusa in decembrie 2023, in valoare de circa 2 miliarde euro, se gaseste inca in curs de evaluare de catre CE. Aceasta releva slabiciuni institutionale in atragerea si absorbtia fondurilor europene.

"Romania risca sa capete o dependenta de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasa. Aceasta si pentru ca PNRR are o viata limitata (pana in august 2026), iar fondurile structurale si de coeziune vor intra intr-o alta logica de alocare. In plus, PIB pe locuitor al Romaniei va ajunge la un nivel care nu o va mai indreptati sa primeasca fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB)", mai arata Consiliul Fiscal.

Opinia CF cu privire la proiectul primei rectificari a bugetului general consolidat pe anul 2024 poate fi consultata aici