Autoritatile sunt interesate sa integreze energii regenerabile in sistemul de incalzire si analizeaza posibilitatea unor sisteme mixte, adica baterii cu pompe de caldura, deoarece in viitor, prin investitii in eolian si solar, vom avea in anumite intervale orare sau in anumite zile, exces de energie sau multa energie ieftina, a declarat directorul general al Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), Claudiu Cretu, informeaza Agerpres.

'Santierele pe retele merg asa cum merg, pe principiul mai tarziu decat niciodata. Ultimul subiect care ne intereseaza este sa integram cat se poate de mult energii regenerabile in sistemul de incalzire si pentru a putea fi pe viitor cat mai verzi si eficienti. Avem acel proiect cu energia geotermala. Analizam posibilitatea integrarii unor sisteme mixte, adica baterii cu pompe de caldura, deoarece in viitor, prin investitii in eolian si solar, vom avea in anumite intervale orare sau in anumite zile, exces de energie sau multa energie ieftina. Ne intereseaza sa absorbim acea energie in baterii si sa putem folosi pompe de caldura mari. Nu sunt povesti. Se intampla treaba asta in multe orase mai ales in zona scandinava - Norvegia, Danemarca, care sunt modele de urmat. Avem proiecte, inclusiv statii de incarcare electrice. Stim ca CET-urile sunt capete de retea pentru cursele de autobuz. Tot auzim ca vor veni din ce in ce mai multe autobuze electrice, dar n-am auzit unde si cine le incarca. Asa ca ne vom profila ca zone de incarcare atat pentru autobuze, cat si pentru autoturisme electrice. Consideram o oportunitate foarte buna sa vindem si en-detail energie, nu doar angro. Repet, toate aceste proiecte, toate aceste investitii pot fi duse la capat daca se plateste factura. Stiu ca suna foarte ciudat. Toata lumea este obisnuita sa vanda o marfa si sa incaseze banii. La noi se intampla sa produci marfa, s-o vinzi si sa astepti', a subliniat Cretu.

El a explicat ca sistemul de infrastructura are probleme, cea mai mare fiind, insa, lipsa de dialog, si a readus in discutie datoria pe care Primaria Capitalei o are fata de ELCEN.

'Din pacate, sistemul de infrastructura energetica are probleme. Cea mai mare problema este lipsa de dialog. Unde ne aflam astazi? Ne aflam in situatia in care iarasi vorbim de acele datorii de 1,2 miliarde si citesc prin presa ca Primaria n-are nicio datorie, ca a iesit din faliment. Totul este perfect la Bucuresti. Dar datoria de 1,2 miliarde este actuala si sunt facturile din ultimele sase luni. Nu vorbim de datorii vechi. Faptul ca sunt avarii, ca sunt probleme punctuale o zi, doua, trei nu este atat de grav. Ce este cel mai grav este ce facem in urmatorii 10, 20, 30 de ani, pentru ca, astazi, functionam cu CET-uri din anii 1964, carpim la tevi. Care este viziunea ? Orasele civilizate din Europa folosesc deseurile care resursa energetica. Noi depunem la groapa toate deseurile. Deci, iata o resursa care se pierde. Vorbim de Bucuresti-Ilfov, o cantitate enorma de deseuri este ingropata in pamant si nu o folosim ca resursa energetica. Nu mai spun de biomasa', a spus Claudiu Cretu.

Potrivit sursei citate, investitiile planificate la nivelul infrastructurii de termoficare din Capitala risca sa fie periclitate de 'acest joc cu datoria'.

'Pentru CET-uri am depus, anul trecut, pe Fondul de modernizare, am semnat trei contracte, iar in acest moment trebuie sa co-finantam aceste proiecte. Evident ca orice institutie bancara se uita in cifrele noastre si prima intrebare este cand incasati banii de la Primaria Bucurestiului. Iata ca acest joc cu datoria risca sa pericliteze investitiile si atragerea de fonduri europene de sute de 400 de milioane de euro. Evident ca nu e acum momentul de discutie. N-ai cu cine vorbi acum, e perioada electorala. Dupa 18-19 mai, sa vedem cu cine stam de vorba si ce solutii sunt. Dar dincolo de discutii, realitatea este ca avem CET-uri din 1964 si ca este nevoie de investitii, de plata acestor facturi, astfel incat sa putem cofinanta proiecte. De ce sa facem CET-uri ? Ca sa consumam aproape gaz la jumatate, ca sa avem independenta energetica, ca sa avem emisii mai mici de carbon. Avem acele certificate de carbon care ne ingroapa, platim 100 de milioane de euro pe an, astfel incat costul total al gigacalorie sa fie unul mai mic', a mentionat Cretu.