Cutremurele sunt unul dintre principalele motive de temere pentru bucuresteni. Un studiu recent realizat de Fundatia Comunitara Bucuresti, prin programul Bucurestiul Pregatit, arata ca 82% dintre locuitorii Capitalei considera ca Bucurestiul nu este pregatit pentru un cutremur major. In plus, aproape jumatate dintre respondenti (45%) nu au luat inca masuri de protectie, desi recunosc ca ar trebui. In prezent, doar 23% dintre bucuresteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri si doar 15% si-au facut un plan de actiune in caz de cutremur. Cercetarea scoate la iveala o criza de incredere, lipsa unei culturi a pregatirii si semnaleaza nevoia urgenta de actiune.

La 48 de ani dupa cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure ramane foarte ridicata. 59% dintre bucuresteni considera cutremurele ca fiind un pericol major, plasandu-le pe locul doi printre motivele de ingrijorare, dupa problemele de sanatate personala (70%), iar 57% se simt vulnerabili in fata unui cutremur major. Teama de cutremur este resimtita mai mult in randul femeilor (62%) comparativ cu barbatii (51%), iar cele mai mari procente de neliniste sunt intalnite in randul bucurestenilor cu varste cuprinse intre 35 si 64 de ani. Tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani se arata mai optimisti, 39% dintre respondenti afirmand ca orasul este intr-un stadiu „asa si asa” de pregatire. Acest contrast intre generatii subliniaza o diferenta in modul de perceptie a riscurilor si a responsabilitatii de pregatire. 

"Bucurestiul se afla printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre si este unul dintre primele 10 orase din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, dupa cum arata datele Bancii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria Romaniei: la nivel national 1.578 de persoane si-au pierdut viata (1.424 in Bucuresti) si 11.321 de persoane au fost ranite (7.598 in Bucuresti). Un numar de 32 de cladiri de inaltime mare sau medie s-au prabusit in Capitala, 32.900 de locuinte au fost grav avariate la nivel national, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectati. 48 de ani de ani mai tarziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte si mai devastatoare. In fata unui astfel de pericol iminent, pregatirea nu mai este o optiune, ci o necesitate urgenta”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundatiei Comunitare Bucuresti.

În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureștenilor țin de pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbușirea clădirilor (75%), posibilitatea sa-si piarda viata sau sa fie raniti (67%) sau pierderea locuinței (59%). Unele temeri sunt resimțite semnificativ mai mult în rândul femeilor: dezechilibre economice și sociale (37% vs. 24% bărbați), lipsa informării privind adăposturile (35% vs. 18%) sau pierderea de bunuri personale (32% vs. 22%), mai arata cercetarea initiata de Fundatia Comunitara Bucuresti. Studiul cantitativ a fost desfasurat online in februarie 2025, in colaborare cu iZi data, pe un esantion reprezentativ la nivelul Bucurestiului de 500 de respondenti. 

Cand vine vorba de responsabilitatea pentru masurile de pregatire in caz de cutremur, 91% dintre respondenti considera Departamentul pentru Situatii de Urgenta (DSU) ca principal responsabil, urmat de Primarie si autoritati locale, mentionate de 1 din 2 respondenti, apoi propria persoana, pentru 45% dintre respondenti. In ceea ce priveste increderea bucurestenilor in masurile de pregatire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane prefera sa se bazeze pe propria lor capacitate. 40% au incredere in autoritatile competente (DSU/ISU), un procent similar se sprijina pe familie si apropiati, iar doar 14% au incredere in Primarie si autoritatile locale.

Desi 49% dintre bucuresteni se simt informati cu privire la ce trebuie sa faca in caz de cutremur, 43% dintre bucuresteni nu au luat inca masuri de precautie sau de informare. In acelasi timp, aproximativ 33% dintre bucuresteni nu au discutat deloc in familie despre masurile de urgenta, iar 31% spun ca ar sti doar instinctiv ce trebuie sa faca in caz de cutremur, fara a avea un plan clar stabilit. Numai 2% dintre respondenti bifeaza toate masurile de precautie recomandate in caz de cutremur. Luate separat, cele mai des mentionate masuri sunt stabilirea unui loc de intalnire in casa (22%), inchiderea gazului si electricitatii (20%) si un plan de comunicare in caz de urgenta (18%). Datele sugereaza o nevoie acuta de educatie si constientizare cu privire la masurile de preventie. 

 

Tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani sunt cei care mentioneaza cel mai des educatia din scoala ca principala responsabilitate pentru masurile de pregatire in caz de cutremur (61%). Acestia isi exprima dorinta ca educatia privind cutremurele sa fie o prioritate in scoli, indicand o sensibilizare crescuta a acestei generatii fata de riscurile naturale si importanta educatiei pentru protectie.

In acelasi timp, in ceea ce priveste pregatirea scolilor si a institutiilor de invatamant, cercetarea arata ca parintii au o incredere relativ scazuta in rezistenta cladirilor scolare in fata unui cutremur. Doar 43% dintre parinti au incredere ca edificiile in care invata copiii lor sunt pregatite sa reziste unui seism major. In ceea ce priveste pregatirea cadrelor didactice, doar 33% dintre parinti au incredere ca acestea ar sti cum sa gestioneze o situatie de urgenta in caz de cutremur. 

 

Daca ar sti ca locuinta lor ar avea risc seismic ridicat, cei mai multi bucuresteni (41%, dintre care 48% barbati) se gandesc ca o solutie ar putea fi sa se mute intr-o locuinta mai sigura, in timp ce 27% ar cauta informatii despre consolidarea locuintei existente, iar 12% ar astepta sprijinul autoritatilor pentru lucrari de consolidare. In acelasi timp, jumatate dintre respondenti considera ca locuinta actuala este sigura, in timp ce aproape o treime (29%) nu au verificat niciodata siguranta locuintei lor si doar 13% cunosc categoria de risc seismic a locuintei. 

"Doar prin colaborare, informare si schimbari sistemice putem sa dezvoltam impreuna solutii aplicabile si sa cream o retea pentru un oras care nu asteapta dezastrul, ci il anticipeaza, se pregateste pentru el si are capacitatea sa-l gestioneze corect. In aceasta zi in care comemoram cutremurul devastator din 1977, lansam o campanie de constientizare prin aceasta cercetare si printr-un program de burse de jurnalism - Bucurestiul Pregatit Superscrieri -, pentru investigarea in profunzime a vulnerabilitatilor orasului si a actiunilor pe care autoritatile si societatea civila trebuie sa le ia pentru a creste pregatirea infrastructurii si oamenilor”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundatiei Comunitare Bucuresti.

In cadrul programului, sustinut de Lidl Romania, Fundatia Comunitara Bucuresti va continua colaborarea cu factorii de decizie si responsabilii directi pentru ca Bucurestiul Pregatit sa dezvolte reteaua de expertiza, resurse si suport care ajuta comunitatea bucuresteana sa inteleaga riscurile seismice si sa actioneze responsabil si coordonat pentru reducerea lor. De la lansare, programul Bucurestiul Pregatit a oferit solutii aplicabile si actiuni coordonate care au ajuns la 26.983 de elevi si profesori, de la gradinita, scoala primara, pana la gimnaziu. In plus, au fost oferite cursuri de prim ajutor pentru 3.189 de persoane, 17 caini de cautare-salvare sub daramaturi au fost instruiti, iar campaniile de informare si constientizare organizate de parteneri si de fundatie, online si prin evenimente, au avut o audienta de peste 2.000.000 de persoane. Prin programul Bucurestiul Pregatit au fost acordate finantari de peste 1,98 milioane de lei si au fost sustinute 18 proiecte implementate de catre ONG-uri.

 

Programul Bucurestiul Pregatit a fost conceput ca urmare a unei investigatii ample care a scos in evidenta riscurile seismice ale Capitalei, „Cutremur in orasul vulnerabil”, publicata in 2017 in DoR de Georgiana Ilie. Desi s-au facut progrese, Bucurestiul ramane capitala europeana cu cel mai mare risc seismic si nu se discuta suficient despre pregatirea pentru un cutremur major.

Fundatia Comunitara Bucuresti, cu sprijinul Lidl Romania, lanseaza Bursele Bucurestiul Pregatit Superscrieri, prin care sustine jurnalismul de investigatie, oferind 3 burse de cate 20,000 lei, pentru realizarea unor materiale care sa documenteze vulnerabilitatile orasului, blocajele institutionale si solutiile pentru reducerea riscurilor seismice. Juriul de evaluare este format din jurnalistii Georgiana Ilie, Emilia Sercan si Cristian Leonte. In plus, Emilia Sercan, unul dintre cei mai cunoscuti jurnalisti de investigatie, va oferi sprijin editorial si mentorat. Jurnalistii care vor sa se inscrie in program pot face acest lucru in perioada 4 martie - 14 aprilie, individual sau in echipa.