Cu prilejul primirii din partea Asociatiei Generale a Economistilor din Romania (AGER) a diplomei de excelenta si a distinctiei „Cercetatorul stiintific al anului 2018 pentru activitatea originala de analiza a consecintelor trecerii la economia de piata”, realizata in lucrarea „Capitalul in Romania postcomunista”, prima sinteza de autor relevanta a proceselor transformationale in ultimele trei decenii, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a rostit o alocutiune in cadrul careia s-a referit la importanta capitalului in economia de piata.

Dupa o serie de consideratii de ordin general, prim-viceguvernatorul BNR a subliniat, in linii mari, ca „din studiul intreprins, a rezultat ca in Romania, ca si in alte tari foste comuniste, capitalismul a fost construit in mod accelerat, de factori subiectivi, respectiv de grupuri sociale restranse, dar relevante sub aspectul pozitiei si al discursului public, dintre care unele esuasera in construirea comunismului. Spre deosebire de aceasta particularitate a capitalismului postcomunist, capitalismul in forma sa clasica s-a format intr-un timp indelungat, printr-un proces natural de crestere organica, pe baza acumularii de capital, avand ca fundament munca, economisirea si investirea. Dar, in Romania acelor vremuri obiectivul principal nu era acumularea, care se produsese deja, in mod substantial, in timpul socialismului, ci privatizarea, care reprezenta sarcina prioritara a capitalismului postcomunist si parghia esentiala de trecere in proprietate privata a averii statului (...). Astfel, formarea capitalului in Romania s-a realizat in mod predominat nu prin rezultatele muncii, ci prin redistribuirea in favoarea unor grupuri restranse de interese economice, cu pozitii privilegiate in societate, atat a unei parti semnificative a resurselor publice apartinand intregii populatii, cat si a unor segmente din avutia privata a unor cetateni onesti ai tarii”.

„Au existat foarte multe cazuri de intreprinzatori autohtoni care, cu spirit antreprenorial, asumandu-si riscurile aferente liberei initiative, au pornit si si-au dezvoltat organic afacerile, ajungand la performante economico-financiare remarcabile. Totusi, aceasta categorie de investitori, practicand fairplay-ul economic, a fost net dezavantajata in competitia cu capitalul format prin multiplele mecanisme injuste de redistribuire. De aceea, in timp, unii capitalisti romani cinstiti au fost nevoiti sa se limiteze la afaceri de dimensiuni mici si mijlocii, cu o complexitate relativ redusa (ceea ce a afectat potentialul economic al tarii) sau unii dintre acestia au fost constransi chiar sa iasa treptat de pe piata, neavand forta economica pentru a rezista unei competitii neloiale si optand sa-si pastreze onestitatea in raport cu etica afacerilor. In cadrul acestei ultime categorii de antreprenori sunt cuprinsi si actionarii ce au ajuns la performante economice robuste, atragand astfel atentia companiilor straine care, anticipand potentialul acestor afaceri, le-au achizitionat de la intreprinzatorii autohtoni, reducand astfel sfera de actiune si de multiplicare a capitalului romanesc. Astfel, in conditiile resurselor financiare mai reduse si ale unui spirit antreprenorial in dezvoltare in cazul investitorilor romani, firmele cu capital strain, avand experienta mai mare in afaceri si potential financiar mai ridicat, domina, in prezent, economia autohtona atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Respectivele companii sunt in general de dimensiuni mai mari comparativ cu societatile comerciale cu capital romanesc, activeaza in sectoare cu un grad mai ridicat de tehnologie si cunoastere si, ca urmare, obtin o productivitate mai mare, creand VAB la cote mai ridicate fata de firmele cu capital romanesc. De multi ani, ca urmare a cadrului juridic lax, un numar foarte mare de societati comerciale inregistreaza in mod repetat pierderi, contrar principiului conform caruia obtinerea profitului constituie obiectivul principal al activitatii economice, ajungandu-se in anul 2016 la o suma semnificativa a decapitalizarii firmelor comparativ cu nivelul reglementat, ceea ce ne arata faptul ca, in Romania a avut loc «privatizarea libertatii» si «socializarea raspunderii», asa incat «navigand» printre legi, pentru antreprenorul autohton si strain din Romania, pierderea este mai rentabila decat profitul, iar de multe ori falimentul nu provoaca proprietarului o paguba, ci reprezinta un castig”, a mai subliniat Florin Georgescu.

Potrivit specialistului, in prezent, esecurile functionarii eficiente a pietei (market failures) si ale politicii fiscal-bugetare sunt concretizate in faptul ca se inregistreaza un deficit substantial de capital la nivelul sectorului firmelor, localizat la 277.000 de companii (reprezentand 38% din totalul acestora), din care 269.000 au capitaluri negative (datoriile au depasit activele), intreprinderi care, intr-o economie de piata functionala, ar fi trebuit eliminate din activitate.

„Un alt esec semnificativ al economiei de piata romanesti il constituie scaderea, de la un an la altul, a creditarii companiilor si populatiei la nivelul de numai 26,4% din PIB in 2017, fata de 38,5% la finele anului 2009, cu perspective negative. Aceasta situatie nefavorabila reprezinta o reflectare directa a indisciplinei financiare si de plata cronice din sectorul firmelor (in prezent, numai 12.000 de societati comerciale, respectiv numai 2% din totalul acestora sunt «bancabile»), la care se adauga polarizarea sociala accentuata, care a provocat un grad ridicat de saracie la nivelul a numerosi cetateni, situatie ce nu le permite accesul la creditele necesare asigurarii unui standard de viata decent. In acest sens, se impune subliniat ca aproape jumatate din forta de munca din Romania este platita cu sau aproape de salariul minim. In luna octombrie 2017, circa 36,6% dintre angajati primeau salariul minim (1.450 de lei), in timp ce alti 9,6% erau platiti cu mai putin de 1.600 de lei. De altfel, 92,4% dintre salariati incasau lunar mai putin de 1.000 de euro. La polul opus, doar 5,8% dintre salariati erau platiti cu sume intre 1.000 si 2.000 de euro, iar numai 1,8% dintre angajati aveau salarii de peste 2.000 euro. In aceste conditii, subliniem caracterul pozitiv al masurii de crestere accelerata a salariului minim dupa 2012, care a dus la «albirea» unei parti din economia subterana, la cresterea ocuparii si a incasarilor bugetare din zona cu salarii mici, creand premisele reducerii decalajului de salarii dintre tara noastra si UE. Insa, economia de piata romaneasca inregistreaza inca un esec major, respectiv in domeniul finantelor publice, care prezinta scaderea accentuata a veniturilor fiscale la numai 26% din PIB in anul 2016 (si la 25% in 2017), comparativ cu 41% din PIB, cat este nivelul mediu in statele din zona euro, in care Romania doreste sa acceada in mod sustenabil. Aceasta situatie negativa se manifesta pe fondul necesitatii suplimentarii substantiale a alocarilor bugetare in sectoarele de sanatate, educatie si infrastructura fizica, in scopul cresterii calitatii capitalului uman si punerii in valoare a acestuia. Aceste esecuri ale pietei arata ca economia romaneasca este numai partial functionala, deoarece, dintre conditiile stabilite de UE pentru un asemenea tip de economie, criterii foarte importante, cum sunt cele referitoare la respectarea prevederilor contractuale privind plata marfurilor si serviciilor, eficienta aplicarii Legii privind societatile comerciale, inclusiv privind iesirea de pe piata a firmelor insolvabile, precum si a procedurii falimentului, prezinta serioase carente (...). Actualmente, se poate afirma ca proprietarii firmelor, cu numai 70% din cerinta reglementata de capital, doresc exercitarea drepturilor asupra afacerilor in proportie de 100%. Insa, avand in vedere ca lipsa capitalului este substituita prin datorii, acest lucru nu confera legitimitate proprietarilor societatilor comerciale in a-si exercita autoritatea pe piata, ci, din contra, le vulnerabilizeaza pozitia in raport cu creditorii si cu alti parteneri de afaceri. De aici rezulta performanta economica limitata a economiei, gradul ridicat de indisciplina financiara si slaba responsabilitate sociala a companiilor”, a avertizat Florin Georgescu.

In aceste conditii, dupa cum a aratat in alocutiunea sa, prim-viceguvernatorul BNR considera ca „prezentul edificiu economico-social, care prezinta accentuate disfunctii, necesita, in mod obiectiv, o corectie adecvata. Aceasta ajustare nu se poate realiza, privind situatia cu rationalitate, prin anularea sau amendarea milioanelor de decizii aplicate in ultimii 27 de ani, care au condus la actuala economie de piata distorsionata, desi multe dintre deciziile respective au avut un caracter imoral, iar unele chiar ilegal. In acest context, consider ca pentru asigurarea durabilitatii capitalismului romanesc si a coeziunii sociale, in prezent, este nevoie – dupa redistribuirea averii statului, insumand miliarde de euro si a catorva sute de milioane de euro reprezentand economisirea unor cetateni onesti catre grupuri restranse de castigatori ai tranzitiei, pe baza unor metode subiective si cu ignorarea principiului meritocratiei –, de mai multa redistribuire, aplicata in mod transparent, pe baza criteriilor validate in tarile dezvoltate occidentale”.

„In planul bunurilor si serviciilor publice destinate populatiei, Romania necesita in viitor alocari suplimentare semnificative de fonduri in sectoarele sanatate, educatie si infrastructura fizica, in conditiile unor venituri bugetare, indeosebi de natura fiscala, situate la niveluri ingrijorator de joase. Rezulta necesitatea ca, in scopul asigurarii unei baze solide pentru furnizarea bunurilor si serviciilor publice, sa se revizuiasca substantial sistemul fiscal, fara afectarea sectorului companiilor, cu accent pe impozitarea progresiva a veniturilor globale si a proprietatilor persoanelor fizice – masura care se impune in mod obiectiv, in conditiile mutatiilor structurale majore produse la nivelul distributiei veniturilor si averii populatiei in ultimii aproape 30 de ani (...). In concluzie, consider ca optiunea Romaniei pentru intrarea mai rapida in anticamera euro si, apoi, adoptarea monedei euro reprezinta integrarea intr-un lant virtuos, avand urmatoarea structura: disciplina in aplicarea politicilor macroeconomice si a reformelor structurale (indeosebi recapitalizarea sectorului firmelor si consolidarea fiscala) – cresterea increderii intre cetateni si a acestora fata de institutiile statului – reconcilierea nationala – relansarea economica sustenabila – convergenta reala accelerata – bunastarea durabila pentru cetateni. Avand in vedere ca la temelia societatii capitaliste si a democratiei este asezat capitalul, urmand etapele de mai sus, Romania va realiza, in mod natural, dupa tranzitia de la comunism la capitalismul hibrid actual, complinirea transformarii politico-economice incepute in decembrie 1989 prin realizarea unei societati capitaliste veritabile, autentice. Totodata, vor fi eliminate sincopele in functionarea democratiei, asigurandu-se consolidarea acesteia la nivelul standardelor din tarile dezvoltate ale Uniunii Europene”, a adaugat Florin Georgescu.