Industria semnaleaza o incetinire a activitatii la sfarsitul anului 2018, perspectivele pe termen scurt fiind negative, arata concluziile din editia Noiembrie 2018 a barometrului industriei din Romania, realizat de IRSOP si SNSPA - Facultatea de Management pe un esantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajati din Romania, care genereaza aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.

 

Potrivit cercetarii, in luna noiembrie 2018 comenzile din industrie au continuat sa scada sensibil, iar volumul productiei a ramas la nivelul lunilor octombrie si septembrie. Prima cauza a declinului este chiar sfarsitul de an. Datele istorice ale Barometrului arata ca, in mod tipic, activitatea in industrie are un parcurs sezonier. Scade spre sfarsitul anului si incepe sa-si revina in februarie sau martie anul urmator.

A doua cauza ar putea fi cresterile slabe inregistrate in zona euro in trimestrul III din 2018, cu impact direct asupra comenzilor catre industria romaneasca. Un al treilea factor il reprezinta, probabil, avansul puternic al costurilor de productie in 2018, indeosebi cresterea salariilor si a preturilor la materiile prime.

Cu cat scaderea de la sfarsitul anului este mai puternica, cu atat revenirea din anul urmator e mai tarzie si mai slaba. Spre exemplu, in noiembrie 2017, volumul productiei ajunsese la 62 de puncte. In decembrie s-a contractat puternic ajungand la 44 de puncte. A fost nevoie apoi de 3 luni ca industria sa revina si sa atinga 65 de puncte in martie 2018.

Incepand din 2014, in fiecare luna, IRSOP si SNSPA intreaba un esantion de manageri daca in firma lor productia, comenzile, stocurile, angajarile si alti parametri au crescut sau au scazut fata de luna precedenta. Un index bazat pe raportul net dintre raspunsuri semnaleaza expansiune daca trece de 50 de puncte si contractie daca scade sub 50.

 

Volumul productiei a stagnat intre octombrie si noiembrie 2018 la 57 de puncte, ceea ce inseamna ca in ultimele 3-4 luni cererea nu a depasit nivelul reproducerii simple a productiei, iar activitatea nu a scazut, dar nici n-a crescut.

Stocurile s-au contractat de la 49 de puncte in septembrie, la 44 in octombrie si au revenit la 48 in noiembrie. In general, pentru a minimiza costurile, firmele mentin stocurile relativ constant sub punctul de echilibru, mai mult spre contractie, decat spre expansiune. Dar cand se produce in serie, contractia stocurilor reflecta o perioada mai lunga de cerere scazuta.

Comenzile neexecutate se afla tot in zona de contractie, dar au crescut de la 42 de puncte in octombrie la 47 in noiembrie. Cresterea apare ca efect al sfarsitului de an cand se accelereaza ritmul de predare a produselor executate.

 

Comenzile noi au scazut de la 59 in septembrie, la 56 in octombrie si 53 in noiembrie. Tiparul istoric arata ca scaderea cererii continua in decembrie, ajungand cu mare probabilitate in zona de contractie, sub 50 de puncte. Acest indicator merita o atentie speciala. Nivelul la care scade cererea in decembrie permite estimarea timpului necesar industriei de a depasi faza de declin si de a depasi cresterea medie anuala.

Comenzile pentru export au scazut si ele, de la 57 in octombrie la 52 in noiembrie. Aici a intervenit o schimbare brusca a tiparului existent. In octombrie, comenzile interne scadeau, iar exportul crestea. Nu era o evolutie ideala, dar reusea totusi sa mentina intacta o ancora importanta pentru cresterea industriei - exportul. In noiembrie insa, scaderea cererii s-a generalizat si a cuprins si exportul. Importurile de materii prime au continuat sa scada de la 62 in septembrie, la 59 in octombrie si 55 in noiembrie. Scaderea survine pe fondul reducerii generale a cererii interne si externe.

 

Numarul de angajati s-a contractat in noiembrie la 46 de puncte, fata de 50 in septembrie. Tiparul istoric al datelor arata o tendinta generala de scadere a numarului de salariati in perioada noiembrie-ianuarie. Explicatiile cele mai probabile sunt sezonalitatea, scaderea generala a cererii si o posibila tendinta a managerilor de a compensa cresterea costurilor salariale prin diferite forme de disponibilizare.

 

Costurile de productie continua sa ramana la un nivel ridicat - 69 de puncte, desi au scazut cu 3 puncte fata de octombrie cand aveau un nivel record de 72 de puncte. Scaderea e explicabila in conditiile reducerii comenzilor si a stagnarii volumului productiei.

Preturile incasate de firme pentru produsele lor au scazut si ele usor, de la un index de 60 de puncte in octombrie la 58 in noiembrie. In conditii de cerere fluctuanta, firmele nu reusesc sa sustina stabilitatea sau cresterea pe termen mediu a preturilor pentru produsele comercializate

 

Indexul global de optimism al managerilor a urcat de la 61 in octombrie la 64 in noiembrie. Ar putea sa para curios in conditiile in care se multiplica semnalele de incetinire. Datele istorice arata insa ca in general managerii devin mai increzatori in perioada noiembrie - ianuarie, indiferent rezultatele economice ale momentului. Exista doua explicatii. Prima este legata de ciclurile macro-economice ale activitatii din industrie. Managerii stiu ca de regula, activitatea se amplifica incepand cu luna februarie sau chiar ianuarie, in functie de contracte, si poate atinge varfuri semnificative pana spre mijlocul verii. A doua explicatie este ca in preajma inceputului de an asteptarile managerilor pentru anul care vine sunt mai puternic legate de viziuni pe termen lung, iar proiectele de perspectiva sunt de regula mai optimiste decat anticipatiile pe termen scurt.