Criza de pe piata fortei de munca s-a transformat intr-un business extrem de profitabil pentru firmele care recruteaza angajati. Afacerile acestora au crescut cu peste 430% din 2007 si pana in prezent, la peste 4 miliarde de lei, arata concluziile unui studiu realizat de KeysFin. Pe fondul cererii in crestere de servicii HR, business-ul din acest sector s-a extins exponential, in ton cu diversificarea ofertelor de angajare.

Aproape 3000 de firme activeaza in prezent in piata locala de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78). Un sector aflat in plin proces de maturizare, in care investitiile si extinderea serviciilor specializate au ajuns sa faca diferenta.

Ca in multe alte domenii, firmele mici, fara putere logistica si mai ales financiara, s-au rarit, astfel ca business-ul din acest sector s-a concentrat, proces care s-a accelerat semnificativ in ultimii ani. Astfel se explica si scaderea numarului firmelor de profil cu 7% fata de 2016, proces care a continuat si in 2018, in conditiile in care multe dintre firme (570) nu aveau nici un angajat, raportau o cifra de afaceri egala cu zero si capitaluri proprii negative.

"Dincolo de numarul de firme, care totusi este cu 3% mai mare decat cel din 2013, relevanta este evolutia cifrei de afaceri a companiilor din acest sector, care a crescut in 2017 cu peste 11% fata de 2016, respectiv cu 43% fata de 2013, la 3,7 miliarde de lei. Fata de momentul aderarii la UE, in 2007, avansul este de peste 430%. Pentru 2018 estimam depasirea pragului de 4 miliarde de lei", arata analiza KeysFin.

Profitul net al industriei a crescut cu peste 18% fata de 2016 si cu peste 62% fata de 2013. Fata de 2007, avansul este de peste 300%. KeysFin estimeaza ca in 2018, profitul companiilor din sector a crescut cu 15%, depasind pragul de 300 de milioane de lei.

"Evolutia semnificativa a pietei de resurse umane trebuie pusa in directa legatura cu accentuarea crizei de pe piata muncii. In conditiile in care cererea de forta de munca a crescut semnificativ in ultimii ani, in ton cu evolutia economica, tot mai multe companii au ales sa apeleze la serviciile specializate de recrutare. Fie in modul offline, prin recrutarea clasica, fie online, pe platforme precum EJOBS sau BESTJOBS, oamenii de afaceri au apelat tot mai mult la ajutorul specialistilor, pentru a-si gasi angajati", afirma analistii KeysFin.

Pe fondul cresterii cererii de servicii HR, firmele de profil si-au extins numarul de angajati, la aproape 55.000 in 2017, un numar cu aproape 150% mai mare decat in 2007 si cu 13% peste nivelul din 2013. Potrivit datelor KeysFin, ADECCO RESURSE UMANE SRL era, in 2017, principalul jucator din piata, cu afaceri de peste 314,3 milioane lei, reprezentand 8,6% din totalul pietei. Top 3 firme de servicii HR era completat de Lugera & Makler SRL cu 274,3 milioane de lei (7,5% din total) si Manpower HR SRL, cu 157,3 de milioane lei respectiv 4,3% din total.

"Pe ansamblu, cele mai mari 5 companii de profil genereaza mai mult de un sfert din cifra de afaceri totala. O dovada in plus ca, si in acest sector, ca si in alte sectoare reprezentative ale economiei, asistam la o coagulare a business-ului, pe fondul cresterii investitiilor si a dezvoltarii si extinderii serviciilor la nivel regional.

"Accentuarea crizei de personal a facut ca si cheltuielile alocate recrutarii si retentiei personalului sa creasca semnificativ", afirma analistii.

Analiza nu ia in calcul performanta unor companii precum EJOBS GROUP SRL sau BESTJOBS RECRUTARE SA, acestea avand ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Daca si acestea ar fi luate in calcul, cifra de afaceri a sectorului s-ar ajusta pozitiv cu peste 64 de milioane de lei in 2017.

Studiul KeysFin arata, pe de alta parte, o legatura directa intre dinamica economica din punct de vedere regional si evolutia cifrei de afaceri din piata HR. Bucurestiul, principalul pol economic al Romaniei, a generat in 2017 62% din cifra de afaceri a sectorului (2,28 mld.lei). Pe locul secund in clasamentul regional se situeaza Constanta (174 milioane lei; 4,7%), iar pe trei judetul Timis (155 milioane de lei; 4,2% din total). Impreuna, primele 5 judete au generat peste 77% din cifra de afaceri totala in 2017.

Sa gasesti un angajat profesionist in 2019 a devenit o adevarata provocare. Intr-o economie aflata intr-o crestere semnificativa, cererea de personal a depasit de mult oferta. Potrivit estimarilor patronatelor din industrie, Romania ar avea nevoie, in prezent, de peste 500.000 de angajati.

Studiile de specialitate arata astfel ca, pe fondul crizei de personal, gradul de tensionare a pietei muncii, masurat ca raport intre locurile de munca vacante si somaj, indica o deteriorare a conditiilor din piata muncii la niveluri de dinainte de criza, din perioada 2005-2006.

"Exista o criza acuta de personal in domenii precum constructiile, HORECA, industria prelucratoare, transporturi si agricultura, sectoare unde cererea de forta de munca este foarte mare. In conditiile in care importul de muncitori straini acopera doar in mica parte necesarul, focusul s-a axat pe pachetele salariale oferite potentialilor angajati. Dincolo de cresterea salariilor, companiile si-au extins paleta de beneficii oferite angajatilor, de la bonusuri de performanta si bonuri de masa/vacanta, la pachete de asistenta medicala/stomatologica, cursuri de pregatire si facilitati comerciale in genul voucherelor de cumparaturi, promotiilor etc.", arata analiza KeysFin.

Potrivit analistilor, accentuarea crizei de personal trebuie pusa in legatura directa si cu lipsa unui cadru optim, institutional, de pregatire in domeniile cerute de companii.

"Sistemul educational romanesc intarzie sa ofere solutii pentru pregatirea de specialitate. Sunt prea putine exemplele de initiative comune stat-privat in domeniul reconversiei profesionale, iar oferta educationala generala nu acopera nici pe departe cererea venita din piata muncii", afirma analistii.

"Rata foarte crescuta de inactivitate, nivelul emigratiei si accentuarea discrepantelor economice la nivel regional vor continua sa puna presiune pe forta de munca", estimeaza acestia

Potrivit datelor INS, numarul de someri (15-74 ani) a scazut pentru a treia luna la rand in februarie, cu un ritm lunar de 1.1% si cu 12.1% anual la 350.000, rata somajului reducandu-se de la 3.9% in ianuarie la 3.8% in februarie, minimul din anii 1990.

Cresterea salariilor in Romania este o realitate, potrivit informatiilor raportate de companii la Ministerul Finantelor, costul mediu per angajat la nivelul economiei private (cheltuieli cu personalul/numar de angajati) a crescut cu 50% intre 2013 si 2017 in timp ce productivitatea (cifra de afaceri/numar de angajati), a avansat cu doar 25%.

La nivel de sectoare, cele mai mari cheltuieli cu angajatii raportate de companii sunt in industria extractiva (91.000 lei/angajat in 2017), IT&C (76.700 lei) si Energie& gaze (70.000 de lei). La polul opus se aflau constructiile (27.500 lei), hoteluri & restaurante (26.600 lei) si educatia (22.900 lei).

Din punctul de vedere al productivitatii, sectorul de Energie & gaze inregistreaza cea mai ridicata medie anuala, de 845.000 lei/angajat. In clasament urmeaza comertul si industria extractiva cu medii anuale de 637.000 lei respectiv 635.000 de lei per angajat.

"Cresterea salariului minim si noile reglementari, precum sunt cele din sectorul constructiilor, sunt de natura sa determine, in continuare, un avans al cheltuielilor cu angajatii. Datele preliminare indica un avans de 8% al costului anual mediu per angajat, la 45.000 lei, si al productivitatii cu 4%, la peste 350.000 lei per angajat", estimeaza analistii KeysFin.

Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla in continuare cu mult in urma tarilor dezvoltate in privinta salariilor. In ciuda triplarii salariului minim fata de 2009, la 446 de euro, ne aflam in continuare sub pragul de 500 de euro alaturi de Bulgaria, Letonia si Ungaria.

In 2019, am depasit Letonia dar suntem inca departe de economiile dezvoltate: Olanda, Irlanda si Luxemburg unde salariul minim este de peste 1.600 de euro pe luna in 2019. Din punct de vedere al puterii de cumparare, masurata ca Produs Intern Brut real per locuitor, Romania a inregistrat a cincea cea mai mare crestere din UE, intre 2008 si 2018, de 30%, la 8.700 de euro.

"Statistica demonstreaza o convergenta reala accelerata (desi nu atat de rapida ca in cazul Poloniei – avans de 40%, la 12.400 euro) spre media zonei euro de 31.000 de euro sau de 28.200 euro in cazul Uniunii Europene in 2018. Dincolo de ritmul semnificativ de crestere al salariilor, Romania continua sa faca pasi insuficienti in privinta asigurarii unui mediu macroeconomic stabil si propice investitiilor. In conditiile in care economia intirzie sa ofere infrastructura necesara economiei pentru a-si accentua ritmul de crestere (infrastructura, educatie, fiscalitate etc.), majorarile salariale risca sa se tempereze ca ritm de crestere in viitor, mai ales ca provocarile macroeconomice se accentueaza, de la inflatie la gradul de atractivitate al economiei, determinat de fiscalitate, costuri operationale etc.", mai arata analiza KeysFin.