Romania va intra intr-un proces de ajustare fiscal-bugetara, incepand din 2025, iar regulile pentru gestionarea finantelor tarii vor fi mult mai stricte, a anuntat ministrul Finantelor Marcel Bolos, citat de Agerpres.

"Anul viitor va trebui sa intram intr-un proces de ajustare fiscal-bugetara, care trebuie sa aiba si o componenta de restructurare a sistemului de cheltuieli publice, din respect fata de mediul de afaceri. Nu totul trebuie sa fie pe umerii mediului de afaceri. Nu avem inca stabilite masurile si nu le avem definitivate cu Comisia Europeana, este un proces de negociere. Comisia Europeana a cerut in momentul de fata definitivarea listei de reforme pe care le avem in vedere pentru a sustine ajustarea fiscal-bugetara si desigur, la momentul potrivit, vom face publica si aceasta lista de reforme, dar ea in niciun caz nu priveste, daca vreti, masuri care sa conduca la o imbunatatire a colectarii, o reducere a gap-ului de impozite si taxe si desigur, masuri care sa aduca mai multi bani la buget, inclusiv din procesele de digitalizare si proiectele de digitalizare pe care le-am inceput", a precizat Bolos, la Digi 24.

Potrivit sursei citate, este vorba de doua componente, una de restructurare a cheltuielilor publice si o a doua de restructurare a sistemului de cheltuieli pentru companiile de stat.

"Aici trebuie sa fiu foarte limpede: o imbunatatire a exploatarii patrimoniului si a bogatiilor Romaniei, dar si aceste modele de business pe care le avem la nivelul companiilor de stat, acestea trebuie schimbate fundamental. (...) Eu vorbesc de cele care au cheltuieli vizibile, unele fara rost, dar se vede si in nivelul de performanta financiara, inregistrand an de an pierderi care sunt sustinute uneori din alocatii ale bugetului de stat si din ceea ce inseamna eforturi ale bugetului pe care le facem pentru aceste tipuri de companii. Eu nu spun ca ele fiind companii care presteaza servicii publice, trebuie sa le desfiintam. Departe de mine gandul acesta. Spun doar ca trebuie restructurate aceste sisteme de cheltuieli, pentru ca efortul pe care il face statul prin alocarea de subventii sa fie unul cat mai redus", a mai spus Marcel Bolos.

Ministrul a mentionat ca investitiile vor reprezenta prioritatea Romaniei pentru anii urmatori, iar regulile pentru gestionarea finantelor tarii vor fi mult mai stricte.

"Toata lumea stie ca avem un proces de ajustare fiscal-bugetara pe care il incepem din anul 2025, cand regulile vor fi mult mai stricte pentru a gestiona finantele Romaniei. Toata lumea stie ca avem un volum de cheltuieli cu investitiile si aceasta este prioritatea Romaniei pentru anii urmatori. Avem un nivel maxim de 8% din cheltuielile cu investitiile si aici va trebui ca aceste obiective strategice de tara sa le avem in vedere, pentru ca Romania are nevoie de dezvoltare si nicidecum de risipa de cheltuieli. Unele dintre ele pot sa fie cu mult diminuate sau la unele chiar renuntat la ele", a explicat Marcel Bolos.

El a adaugat ca aceste masuri nu vor fi amanate din cauza campaniei electorale, Romania fiind mult mai importanta.

"Avem un plan fiscal-structural, dincolo de campania electorala, Romania este cred eu mult mai importanta, iar acest plan fiscal structural trebuie depus pe data de 15 octombrie si traiectoria de ajustare inceputa cu 1 ianuarie 2025. Acestea sunt lucruri certe, fara de care riscam ca fondurile europene, cea mai importanta avere a Romaniei, fara de ele am fi cu mult in spate in ceea ce priveste dezvoltarea, deci miza noastra este ca aceste 75 de miliarde de euro pe care Romania le are, sa le implementam ca si bugete de investitii. Sa ne facem autostrazile, infrastructura feroviara, sa ne modernizam scolile. Aceasta este prioritatea pe care Romania o are si de dezvoltare economica. Foarte important sprijinul mediului de afaceri, care este, de asemenea, aurul Romaniei in ceea ce priveste crearea de locuri de munca, atragerea de investitii private. Nivelul investitiilor private, ca ne vine sa credem sau nu, care a fost generat de catre mediul de afaceri, a crescut de la 150 de miliarde in 2017 (lei n.r. in 2017 la peste 350 de miliarde in 2023", a mai subliniat Marcel Bolos.

Intrebat daca este inevitabila masura de crestere a taxelor si impozitelor in 2025, odata cu inceperea procesului de ajustare fiscal-bugetara, ministrul Finantelor a mentionat ca Romania are un angajament aprobat prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), care prevede ca masurile pe care le va lua Guvernul sa duca la un impact bugetar de 2,5% din PIB.

"Eu mi-as dori acest lucru, din respect fata de mediul de afaceri, sa nu fie pusa in discutie problema impozitelor si taxelor si de aceea am facut aceste demersuri ca, atunci cand trebuie sa punem pe masa pachetul de masuri la care suntem obligati prin PNRR, componenta de fiscalitate sa fie cat mai mica. Mi-as dori sa fie zero acest lucru. Acest lucru nu poate garanta si as fi total necredibil daca as spune ca aceasta componenta de fiscalitate va fi zero. Mi-as dori ca la sfarsitul anului sa pot anunta ca am reusit ca aceasta componenta de fiscalitate din masurile, cum am spus, globale si pachetul de masuri sa tinda spre zero. Ceea ce vreau sa subliniez si sa fie clar pentru cei care ne urmaresc, ca nu ne referim doar la masuri fiscale, ne referim la un pachet de masuri globale care privesc imbunatatirea colectarii, digitalizarea, care privesc mai buna colectare. Eu nu mi-as dori sa avem in discutie masurile fiscale sub nicio forma, pentru ca este nedrept fata de mediul de afaceri ca in carca mediului de afaceri sa punem toata sarcina fiscala. Mi-as dori sa fie zero", a adaugat ministrul Finantelor, Marcel Bolos.

Rectificarea bugetara are o componenta de crestere a deficitului bugetar de la 5% la 6,9%, dar este si o crestere de venituri ca urmare a masurilor luate in ultimul an cu 10,4 miliarde lei, a declarat Marcel Bolos.

"Este o rectificare bugetara care are o componenta de crestere a deficitului bugetar de la 5 la 6,9%. De asemenea, este o crestere de venituri ca urmare a masurilor pe care le-am luat in perioada ultimului an cu 10,4 miliarde lei. Am avut si inregistram o crestere la aceste categorii de venituri fiscale si sa nu uitam ca avem si amnistia fiscala care, de asemenea, va aduce bani la buget. Este o combinatie intre o majorare a procentului de deficit bugetar, pe de o parte, si o crestere de venituri, care vin din mai buna colectare, dar cum spuneam, vin din amnistia fiscala 7,9 miliarde de lei. Este o estimare, dar in acelasi timp sa nu omitem ca sunt inspectii fiscale in curs in momentul de fata. Nu va pot spune unde, dar o singura constatare depaseste 500 milioane de euro", a precizat Marcel Bolos.

Acesta a adaugat ca mizeaza pe veniturile suplimentare provenite din amnistia fiscala, avand in vedere ca si autoritatile publice locale pot aplica pentru aceste facilitati.

"Deci suntem cumva increzatori ca am putea avea pentru veniturile suplimentare din amnistia fiscala un grad bun de incasare, tinand cont si de faptul ca autoritatile publice locale, si spun acest lucru in premiera, pot aplica si ele pentru aceste facilitati, care sunt pentru impozitele si taxele locale, pentru oamenii care datoreaza la bugetele locale aceste impozite si taxe a caror valoare depaseste 21,9 miliarde lei, deci fiind creante de valori mici, ne asteptam ca si de acolo sa vina o suma importanta (...) veniturile suplimentare din amnistia fiscala ramane o sursa serioasa. Calculele arata ca de acolo vom obtine o suma importanta de bani si de asemenea avem incasari bune de la ceea ce inseamna contributiile sociale", a subliniat Marcel Bolos.

El a explicat motivul cresterii deficitului bugetar prin suplimentarea fondurilor pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, precum si a celor pentru proiectele de investitii, chiar daca se asteapta la o mai buna colectare a veniturilor bugetare.

"Sigur ca aici apare destul de ciudat. Pe de o parte, o mai buna colectare a veniturilor bugetare, pe de alta parte, o suplimentare a veniturilor din amnistia fiscala, dar in acelasi timp o crestere a procentului de deficit bugetar. Sa nu uitam ca avem pentru Casa de Sanatate un supliment de 11,3 miliarde lei, avem pentru proiectele de investitii 19 miliarde lei fonduri suplimentare si, de asemenea, pentru ce a insemnat masurile luate de catre Guvern, ca urmare a acestor forme de protest care au fost la inceputul anului, depasesc 10 miliarde de lei. Deci, cumva, faptul ca am reusit o rectificare bugetara care e o combinatie intre cresterea procentului de deficit bugetar pe de o parte, si pe de alta parte o imbunatatire sau o crestere a nivelului veniturilor bugetare, poate este o premiera greu de inteles pentru unii, insa e una care ajuta foarte mult sustenabilitatea finantelor publice ale Romaniei", a mai spus Marcel Bolos.

Ministerul Finantelor a publicat proiectul de Ordonanta privind rectificarea bugetara, care prevede o crestere cu 1,94 puncte procentuale a deficitului bugetar in acest an, de la 5% din PIB initial, la 6,94% din PIB.