Potrivit serviciului pentru schimbari climatice Copernicus, si la nivel european 2023 a fost cel mai cald an inregistrat vreodata, iar oamenii de stiinta avertizeaza ca incalzirea globala, perioadele de seceta severa, vor continua in conditiile in care emisiile de gaze cu efect de sera sunt in crestere. 

Tendinta actuala a incalzirii globale este rezultatul activitatilor antropice (probabilitate de peste 95%) si se desfasoara cu o rata fara precedent. Acest fenomen este strans legat de efectul de sera proces prin care atmosfera capteaza o partea a energiei solare, cealalta parte fiind radiata inapoi in spatiu. Gazele cu efect de sera, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, in special, al arderii combustibililor fosili iar in prezent, depasesc semnificativ nivelurile preindustriale.

Omenirea emite, in prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a ramane in limitele Acordului de la Paris de a limita incalzirea globala la 1,5 grade Celsius, cantitatea totala de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Coreland si alti factori care contribuie la incalzire, timpul care ne-a ramas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani. 

In vederea combaterii incalzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia in cadrul mai multor conferinte si s-au adoptat tratate menite sa reglementeze actiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. 

Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a afirmat in cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, ca, in 2023, conditiile extreme inregistrate au „lasat o amprenta de devastare si disperare”, precizand si ca ritmul schimbarilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu inregistrat vreodata.

Temperatura medie la suprafata globului a atins cote record in primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie pana in noiembrie, mercurul a fost in medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decat in perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an inregistrat vreodata in ceea ce priveste media anuala. In fiecare luna au fost inregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a incheiat cea mai calda toamna boreala, din emisfera nordica, din timpurile moderne.

„2023 are acum sase luni si doua anotimpuri care au depasit recordurile. Aceasta luna noiembrie extraordinara, care include doua zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, inseamna ca 2023 este cel mai cald an inregistrat vreodata in istorie”, a declarat Samantha Burgess, sef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbari climatice (C3S), intr-un comunicat de presa.

Si pentru Romania, cu o temperatura medie de 12,5 grade si abatere termica de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie. 

Cel mai cald an din istorie a avut si cel mai calduros Craciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la statia meteo de la Calafat, s-au inregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatura al ultimilor sase ani. O masa de aer tropical a ajuns din sudul continentului in tara noastra si, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate in decembrie.

Ziua de sambata, 21 octombrie, a fost extrem de calda, cu recorduri la 129 de statii din tara noastra, pentru istoria recenta, de cand se fac masuratori.

”Incalzirea continua inseamna ca fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni si mai frecvente si mai intense, agravand pagubele si pierderile de vieti omenesti cauzate de secete, inundatii, uragane si incendii. Tendintele acestea ne afecteaza pe toti si nu mai poate nega nimeni ca activitatea umana a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar masurile care sunt impuse prin acorduri internationale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera devin absolut necesare. 

Romania sprijina efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atat cauzele, cat si efectele incalzirii globale, constienta fiind ca atingerea tintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalitatile practice prin care putem sa reducem emisiile de carbon si emisiile de gaze cu efect de sera, presupun un efort comun, concertat, statele avand obligatia de a respecta angajamentele pe care partile si le-au asumat prin Acordul de la Paris si prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat in 2021.

Astfel, Romania sustine determinarea Uniunii Europene de a cauta solutii eficiente pentru a raspunde nevoilor diverse ale tarilor vulnerabile care se confrunta cu efectele schimbarilor climatice si este solidara cu acestea si si-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 55% pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, si atingerea neutralitatii climatice pana in 2050” a declarant ministrul mediului, apelor si padurilor Mircea Fechet.

***

”Schimbarile climatice” si ”incalzirea globala” sunt doua sintagme care apar tot mai frecvent si provoaca adesea confuzie fiind folosite incorect. Intr-un joc de cuvinte, cele doua sintagme ar putea fi asociate, dar ele nu sunt sinonime. Procesele la care se refera, desi nu pot fi integral separate, descriu aspecte diferite ale modificarilor ce au loc pe Terra. 

Se pare ca studiile reflecta faptul ca, in comparatie cu schimbarile climatice, sintagma incalzirea globala este mai impresionanta si emotionanta pentru publicul larg si mai usor de asociat cu modificarile la nivel global. 

Schimbarile climatice reprezinta modificarile pe termen lung, semnificative statistic, ale climei Pamantului, incluzand schimbari de temperatura, precipitatii, vant pentru o perioada de cateva decenii sau mai mult. 

Incalzirea globala se refera strict la un parametru al climei si anume la cresterea temperaturii medii de la suprafata Pamantului, intr-o perioada de timp stabilita. Acest fenomen a fost observat incepand cu perioada industriala (1850-1900), din cauze definite, in principal datorita activitatilor umane, a cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din arderea combustibililor fosili (transport, industrie, electricitate), modificari in gradul de utilizare al terenurilor (defrisari), deseuri. 

Cu alte cuvinte, schimbarile climatice reprezinta un termen generic pentru o gama mai larga de fenomene, printre care si incalzirea globala. Toate aceste modificari au impact asupra ecosistemelor naturale, a sanatatii comunitatii umane, a resurselor de apa cu consecinte directe asupra sectoarelor economice. 

Programul Copernicus este programul de observare a Pamantului al Uniunii Europene, program care supravegheaza planeta si mediul inconjurator in beneficiul final al tuturor cetatenilor europeni. Acesta ofera servicii de informatii bazate pe observarea Pamantului prin satelit si pe datele in situ (non-spatiale).

Programul este coordonat si gestionat de Comisia Europeana. Acesta este implementat in parteneriat cu statele membre, Agentia Spatiala Europeana (ESA), Organizatia Europeana pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), agentiile UE si Mercator Océan.