Investitiile in anumite centrale nucleare si centrale pe gaze vor putea fi etichetate drept "sustenabile", conform regulilor prezentate ieri de Comisia Europeana. Pentru ca UE sa devina neutra din punct de vedere climatic pana in 2050, este nevoie de investitii private masive. Scopul taxonomiei UE este de a ghida aceste investitii catre activitatile care sunt necesare pentru atingerea neutralitatii climatice. Clasificarea utilizata in cadrul taxonomiei nu stabileste daca o anumita tehnologie va fi inclusa sau nu in mixul energetic al unui stat membru. Scopul sau este de a accelera tranzitia, valorificand toate solutiile disponibile care pot ajuta la atingerea obiectivele climatice. In lumina recomandarilor stiintifice si avand in vedere progresele tehnologice inregistrate pana in prezent, Comisia considera ca investitiilor private in activitatile din sectorul gazelor naturale si al energiei nucleare le revine un rol important in procesul de tranzitie.

"UE s-a angajat sa atinga neutralitatea climatica pana in 2050 si trebuie sa utilizam toate instrumentele pe care le avem la dispozitie pentru a ne indeplini acest obiectiv. Or, sporirea volumului investitiilor private in tranzitie este esentiala pentru atingerea obiectivelor noastre climatice. Am stabilit astazi conditii stricte ce vor permite mobilizarea finantarii in sprijinul acestei tranzitii, renuntand la sursele de energie mai daunatoare mediului, cum ar fi carbunele. Si sporim totodata transparenta pietei, astfel incat investitorii sa fie in masura sa identifice cu usurinta activitatile din sectorul gazelor si al energiei nucleare atunci cand iau decizii in materie de investitii", a declarat comisarul pentru stabilitate financiara, servicii financiare si uniunea pietelor de capital, Mairead McGuinness.

 

Pentru a putea fi etichetate drept "sustenabile", proiectele de investitii in anumite centrale nucleare si pe gaz vor trebui da indeplineasca cateva conditii stricte: activitatile trebuie sa contribuie la tranzitia catre neutralitatea climatica; in cazul energiei nucleare, activitatile trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte in materie de securitate nucleara si de mediu; in ceea ce priveste sectorul gazelor naturale, activitatile trebuie sa contribuie la tranzitia de la generarea energiei pe baza de carbune catre energia produsa din surse regenerabile. Conditii suplimentare mai specifice se aplica tuturor activitatilor de mai sus si sunt specificate in Actul delegat complementar adoptat de Comisie.

De asemenea, Actul delegat complementar privind taxonomia in domeniul climei introduce cerinte specifice pentru intreprinderi, de a furniza informatii privind activitatile lor in sectorul gazelor naturale si al energiei nucleare. Din ratiuni de transparenta, Comisia a modificat astazi Actul delegat de completare a Regulamentului privind taxonomia in ceea ce priveste obligatiile de furnizare de informatii, astfel incat investitorii sa poata identifica activitatile din sectorul gazelor naturale sau al energiei nucleare care pot reprezenta oportunitati de investitii si sa poata face, asadar, alegeri in cunostinta de cauza.

Odata ce va fi fost tradus in toate limbile oficiale ale UE, actul delegat complementar va fi transmis in mod oficial colegiuitorilor spre examinare. Asa cum s-a intamplat si cu celelalte acte delegate adoptate in temeiul Regulamentului privind taxonomia, Parlamentul European si Consiliul (care au delegat Comisiei competenta de a adopta acte delegate in temeiul Regulamentului privind taxonomia) vor avea la dispozitie patru luni pentru a analiza documentul si, daca vor considera ca este necesar, pentru a formula obiectii la acesta. Ambele institutii pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu doua luni. Consiliul va avea dreptul sa formuleze obiectii cu majoritate calificata consolidata, ceea ce inseamna ca trebuie intrunit un procent de cel putin 72% dintre statele membre (si anume cel putin 20 de state membre), reprezentand minimum 65% din populatia UE, pentru a putea formula obiectii la actul delegat. Parlamentul European poate formula obiectii cu conditia unui vot in acest sens, exprimat in sesiune plenara, al unei majoritati a membrilor sai (adica cel putin 353 de deputati).

Odata incheiata perioada de examinare si cu conditia ca niciunul dintre colegiuitori sa nu fi formulat obiectii, Actul delegat complementar va intra in vigoare si se va aplica incepand cu 1 ianuarie 2023.

 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a salutat adoptarea proiectului de Act Delegat Complementar (ADC), care include in domeniul de aplicare al Taxonomiei UE privind Finantarea Durabila, activitatile economice privind energia nucleara si gazul natural.

"In domeniul nuclear sunt incluse activitati care vizeaza dezvoltarea de tehnologii avansate, constructia si operarea de noi centrale nucleare precum si retehnologizarea unitatilor existente. In domeniul gazelor naturale sunt incluse activitati care vizeaza generarea de energie electrica pe baza de gaz natural, cogenerarea de inalta eficienta si generarea de caldura/racire intr-un sistem centralizat eficient. Cele doua surse de energie sunt privite ca fiind de tranzitie in atingerea obiectivelor de decarbonare ale UE, fiind recunoscut caracterul lor de stabilitate si echilibrare a sistemului energetic, asigurand inclusiv dezvoltarea surselor regenerabile de energie", a declarat Virgil Popescu.

Pentru unitatile de productie pe baza de gaz natural este prevazut ca pana in anul 2035 sa se finalizeze procesul de tranzitie care va permite functionarea doar pe baza de gaze regenerabile sau cu emisii scazute de carbon. Rolul energiei nucleare este recunoscut inclusiv dupa anul 2050, existand anumite limitari pentru obtinerea autorizatiilor (2045 pentru centrale nucleare noi si 2040 pentru retehnologizari).

"ADC recunoaste dreptul statelor membre ale UE de a-si stabili mixul energetic in functie de specificitatile nationale si de resursele disponibile. De asemenea, considera ca toate sursele de energie cu emisii scazute sau cu potential de decarbonare trebuie sa fie folosite pentru a atinge neutralitatea climatica pana in 2050", a adaugat ministrul Energiei.

 

Organizatia Greenpeace este, insa, de parere ca acest plan ar sustine posibila redirectionare a sute de miliarde de euro pentru investitii private in energie regenerabila catre energie nucleara si in gaze fosile, accelerand criza climatica.

"Pe langa faptul ca produc deseuri radioactive periculoase si greu de gestionat, reactoarele nucleare se construiesc intr-o perioada de timp indelungata, motiv pentru care nu pot contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE pana in 2030, despre care oamenii de stiinta spun ca sunt necesare pentru a preveni cele mai grave efecte ale crizei climatice. Gazul este, de asemenea, cel mai poluant combustibil din UE, si a dus la cresterea preturilor facturilor, declansand o criza energetica europeana", comenteaza reprezentantii Greenpeace.

Ariadna Rodrigo, campaigner Greenpeace European Unit pentru finantare sustenabila, a declarat: "As dori, va rog, sa raportez o tentativa de jaf. Cineva incearca sa fure miliarde de euro de la sursele regenerabile pentru a sprijini tehnologii care, fie nu fac nimic pentru a lupta impotriva crizei climatice, cum ar fi energia nucleara, fie agraveaza in mod activ problema, cum e cazul gazelor fosile. Suspectul se afla la sediul Comisiei UE si s-a deghizat drept o persoana care trebuie luata in serios in privinta crizei climatice si a naturii. Acest plan impotriva stiintei reprezinta cel mai mare greenwashing din toate timpurile. Isi bate joc de afirmatiile UE de a fi lider in protejarea climei si a mediului, la nivel mondial. Includerea gazului fosil si a energiei nucleare in taxonomie devine tot mai greu de explicat ca fiind altceva decat o donatie catre doua industrii disperate, cu prieteni politici puternici".

Platforma de finantare pentru combaterea schimbarilor climatice, un grup de peste 50 de experti din mediul de afaceri, academic si societatea civila, care consiliaza Comisia Europeana cu privire la agenda sa verde, a declarat in feedbackul sau oficial fata de plan ca prevederile privind energia nucleara, in special ale deseurilor radioactive, "incalca un principiu cheie al taxonomiei, care urmareste sa se asigure ca tehnologiile incluse nu dauneaza semnificativ" mediului.

Grupul de Investitori Institutionali pentru Schimbarile Climatice, ai carui membri reprezinta active de peste 50 de trilioane de euro, a mai adaugat ca propunerile Comisiei privind gazele vor "canaliza capitalul catre activitati incompatibile cu angajamentul UE fata de neutralitatea climatica pana in 2050".

Avocatii de mediu ai ONG-ul ClientEarth au spus ca includerea in taxonomie a gazelor fosile ar fi incompatibila cu mai multe legi ale UE, inclusiv cu Legea climatica a UE din 2021. Se pare ca mai multe guverne si organizatii planifica atacuri legale fata de includerea gazului si a nuclearului in taxonomie.

Greenpeace crede ca planul Comisiei Europene se va confrunta cu o reactie imediata din partea membrilor Parlamentului European, care au fost exclusi din proces si li s-a refuzat sansa de a examina acest plan controversat pana acum. Organizatia le cere europarlamentarilor sa respinga aceasta propunere de lege. "Este necesar ca aceasta sa fie respinsa de o majoritate a Parlamentului, sau, mai exact, 353 de europarlamentari", spun reprezentantii ONG-ului.

Greenpeace solicita, de asemenea, tuturor institutiilor financiare din UE, sa nu clasifice investitiile in domeniul nuclear si al gazelor drept sustenabile din punct de vedere ecologic, sa fie transparente si sa se bazeze pe stiinta in deciziile lor care vizeaza investitii in energie si clima.