- Daca ne referim la ceea ce ar putea reprezenta un avantaj pentru Romania in incercarea de a atrage cat mai multe investitii straine, putem sa vorbim despre un cost al fortei de munca destul de scazut si, pana de curand, puteam sa vorbim si despre o fiscalitate redusa. Din pacate, acest ultim aspect nu mai este valabil. Trebuie sa ne uitam in jur si sa luam aminte la ceea ce fac macar statele vecine din acest punct de vedere, daca nu la cele puternice economic. Trebuie sa vedem cum a reusit, de exemplu, Ungaria sa atraga investitii in linii de productie extrem de profitabile si, mai ales, sa intelegem de ce acesti investitori au ocolit Romania. Nu in ultimul rand, mai ales in actualul context geopolitic, trebuie sa accentuam ideea ca Romania este o destinatie sigura pentru afaceri. Vedem acest lucru aproape zilnic la Camera Nationala, datorita interactiunii noastre constante cu investitorii straini. Acelasi lucru se intampla si atunci cand CCIR organizeaza misiuni economice in strainatate, oamenii de afaceri de pe aproape toate continentele considerand Romania o tara sigura, un loc unde pot dezvolta proiecte majore, fara sa se teama de instabilitate, fie sociala, fie de alta natura. Siguranta, atat cea economica, cat si cea a vietii de zi cu zi, este unul dintre criteriile de baza pentru care foarte multe companii din strainatate pot sa aleaga Romania ca destinatie investitionala. 

 

- Mai mult ca sigur, daca analizam fiecare sector economic vom gasi peste tot oportunitati de dezvoltare a Romaniei. In mod cert, infrastructura reprezinta prioritatea principala pentru dezvoltarea economiei romanesti, fie ca vorbim de extinderea retelei de autostrazi si drumuri, modernizarea si electrificarea liniilor feroviare, fie de dezvoltarea porturilor maritime si a aeroporturilor. Referitor la acest ultim punct mentionat din planul de dezvoltare al infrastructurii Romaniei, la nivelul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei am accentuat de fiecare data importanta Portului Constanta, singurul port functional de la Marea Neagra in momentul de fata, care poate sa devina un hub pentru marfurile care trebuie sa ajunga in Europa Centrala si de Vest. Recent, Guvernul Romaniei a luat in discutie reluarea lucrarilor la Canalul Dunare-Bucuresti, initiativa pe care am apreciat-o in mod deosebit, un proiect cu un impact semnificativ asupra dezvoltarii economiei nationale, prin asigurarea unor fluxuri comerciale importante, precum si prin crearea unui numar important de locuri de munca. Evident, s-au gasit voci care sa critice initiativa, insa fara sa aduca niciun fel de contraargument.

In ceea ce priveste transportul aerian, CCIR, impreuna cu reprezentanti ai Consiliilor judetene din Arad, Brasov, Bacau, Constanta, Maramures si Sibiu, precum si alaturi de specialisti din acest domeniu, a demarat un proiect privind conectivitatea aeriana interurbana pe teritoriul Romaniei. Acesta presupune infiintarea unei companii aeriene interne, cu ajutorul careia oamenii de afaceri sa aiba posibilitatea sa se deplaseze rapid intre principalele orase ale Romaniei. In cadrul forumurilor de afaceri, pe care CCIR le organizeaza in mod frecvent, exista sesiuni B2B care pun in legatura oamenii de afaceri din Romania cu cei din strainatate, acestia din urma putand afla in mod direct care sunt oportunitatile investitionale din diferite domenii, precum: IT&C, energie si resurse naturale, agricultura si industrie alimentara, digitalizare etc.

Pentru economia romaneasca, ar fi extrem de benefic daca s-ar pune in practica planul de reorganizare administrativ-teritoriala, sustinut si de CCIR, care sa implice reducerea numarului de judete de la 42 la 15, redefinirea notiunii de comuna ca localitate cu cel putin 5.000 de locuitori, precum si redefinirea notiunii de oras ca localitate cu cel putin 10.000 de locuitori. Am discutat cu mai multe asociatii patronale din Romania si impreuna am ajuns la concluzia ca o astfel de reorganizare poate duce la o reducerea drastica a cheltuielilor, ceea ce ar mai diminua din deficitul bugetar, din ce in ce mai mare de la an la an. Dupa cum bine se stie, de cele mai multe ori, gaurile din bugetul de stat sunt acoperite prin cresterea de taxe si impozite pe care trebuie sa le achite sectorul privat.

- Consider ca investitiile in infrastructura, in special prin intermediul fondurilor europene reprezinta cheia pe termen scurt si mediu a relansarii economice. In mod cert, finantarile europene reprezinta un sprijin semnificativ inclusiv pentru finalizarea proiectelor in curs, dar executia acestora depinde de mai multi factori. Este absolut necesar ca autoritatile locale si centrale sa aiba capacitatea de a gestiona si implementa proiectele, si aici ma refer la detinerea unor competente tehnice, administrative si de coordonare inter-institutionala. Si nu putem sa vorbim de autoritati locale sau centrale fara sa nu aducem in discutie birocratia. Este necesara o simplificare a procedurilor si o clarificare a reglementarilor care sa poata ajuta la o implementare mai rapida si mai ales eficienta a respectivului proiect. O alta problema poate fi reprezentata de lipsa personalului calificat si a resurselor necesare in institutiile publice si private care poate duce la dificultati in gestionarea si implementarea proiectelor finantate din fonduri europene. De asemenea, coruptia si frauda pot afecta utilizarea eficienta a acestor fonduri, lipsa transparentei si a mecanismelor eficiente de supraveghere putand duce la deturnarea acestora sau la proiecte de calitate inferioara. Nu in ultimul rand, o colaborare slaba intre sectorul public si cel privat poate limita succesul proiectelor, deoarece multe dintre acestea necesita expertiza si resursele ambelor sectoare. Astfel, desi fondurile europene disponibile sunt substantiale, nu intotdeauna atragerea lor este suficienta. Fondurile europene trebuie sa fie parte a unui cadru mai larg de planificare strategica, suport institutional si co-finantare adecvata pentru a asigura finalizarea cu succes a proiectelor promise.

 

- In ultimii zece ani, CCIR a trebuit sa se reinventeze si, astfel, sa ofere o alta perspectiva mediului de afaceri din Romania, actionand in principal pe trei mari coordonate. Rolul CCIR este acela de a media dialogul dintre decidentul politic si mediul de afaceri, in sensul in care preluam mesajele si preocuparile oamenilor de business si le aducem in atentia autoritatilor. Am reusit, in acest mod, sa contribuim la modificarea unor acte normative sau, atunci cand a fost cazul, chiar la redactarea unor legi, cum ar fi cea a parteneriatului public privat sau cea a insolventei. In perioada pandemiei, impreuna cu Camerele judetene, am elaborat si propus decidentilor mai mult de 70 de masuri de redresare economica, mare parte dintre ele fiind puse in practica de Guvernul Romaniei.

O alta directie de actiune pentru CCIR este cea a internationalizarii businessului romanesc, in fapt o recucerire a pietelor pe care nu demult le consideram traditionale, dar de pe care, in momentul de fata, suntem aproape absenti. Exista o lunga lista a forumurilor de afaceri pe care CCIR le-a organizat in aceasta perioada, evenimente care au dat posibilitatea companiilor romanesti sa intre in contact direct cu oameni de afaceri din strainatate si sa stabileasca impreuna planuri de actiune comune.

Cea de-a treia coordonata o reprezinta organizarea de targuri internationale si expozitii. Centrul de Expozitii Romexpo, detinut de CCIR, organizeaza anual zeci de astfel de evenimente cu un grad ridicat de internationalizare. INDAGRA, de exemplu, este cel mai mare targ agricol organizat in sud-estul Europei. Feedbackul primit in tot acest timp din partea comunitatii de afaceri din Romania a fost si este unul pozitiv, astfel incat vom continua sa actionam pe aceste coordonate.

- De la inceput, vreau sa mentionez un lucru pe care multa lume poate nu-l cunoaste sau cei care il cunosc se fac ca il uita. CCIR nu este o institutie de stat, nu este o institutie finantata de la bugetul de stat. Majoritatea actiunilor pe care le-am intreprins din anii ‘90 pana acum sunt organizate din banii nostri, nu din banii populatiei. Mai mult decat atat, CCIR a suportat din propriul buget organizarea Forumului Economic Initiativa celor Trei Mari, in 2018, pentru ca Administratia Prezidentiala nu avea alocati integral banii pentru un eveniment de o asemenea anvergura. Sa retinem faptul ca la acest forum au fost prezenti presedinti de stat sau oficiali guvernamentali din tarile partenere din cadrul Initiativei celor Trei Mari. Cu alte cuvinte, suntem pe cont propriu, chiar daca activitatea CCIR are implicatii asupra economiei nationale.

In mod evident, este nevoie de o noua lege a camerelor de comert, care sa ofere sistemului cameral din Romania mai multe avantaje si, implicit, mult mai multe responsabilitati. Nu inventam noi apa calda, o astfel de legislatie, prin care se recunosc rolul si importanta Camerei Nationale, exista deja in state europene puternice, cum ar fi: Austria, Franta, Germania sau Italia, ca sa numesc doar cateva. CCIR este membra a Asociatiei Camerelor de Comert Europene (Eurochambres), necesitatea unei legislatii unitare europene in ceea ce priveste functionarea camerelor de comert fiind un subiect extrem de dezbatut. Speram ca noua componenta a Comisiei Europene sa se aplece mai mult asupra acestei probleme.

- Pentru ca am vorbit de importanta sistemului cameral pentru economia romaneasca, trebuie sa stiti faptul ca anul acesta se implinesc 160 de ani de activitate a camerelor de comert. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la data de 30 septembrie 1864, Decretul Domnesc care a oficializat infiintarea pe teritoriul Principatelor Romane, Tara Romaneasca si Moldova, a unui numar de 15 Camere de Comert, la: Bucuresti, Barlad, Turnu-Severin, Craiova, Turnu-Magurele, Giurgiu, Braila, Galati, Ismail, Iasi, Piatra-Neamt, Bacau, Focsani, Botosani si Ploiesti. Va fi un eveniment cu totul special pe care il vom celebra la Ateneul Roman alaturi de toti presedintii de Camere judetene, reprezentanti ai mediului de afaceri din Romania si din strainatate, precum si alaturi de demnitari ai Statului Roman. Evident, cu o traditie de peste 30 de ani, vom organiza Gala Topului National al Firmelor - 2024, eveniment de referinta al CCIR, care promoveaza excelenta in afaceri si atrage atentia asupra performantelor remarcabile ale companiilor din diferite domenii de activitate.

Referitor la planurile CCIR pentru perioada 2025-2030, in lipsa unei legislatii adecvate a functionarii camerelor de comert, acestea pot fi influentate fie de instabilitatea politica, fie de cea fiscala. Din nefericire, Romania are o lunga traditie privind ambele aspecte, daca ne gandim numai la numarul de prim-ministri care s-au succedat la conducerea guvernului in ultimii zece ani sau la implementarea peste noapte a unor acte normative care au dat peste cap activitatea economica a intregii tarii. Europa, si chiar intreaga lume, traverseaza o perioada destul de nefasta atat din punct de vedere economic, cat si social, stabilitatea fiind poate cuvantul cheie pentru o iesire din acest impas.