Nimeni nu poate prezice rezultatul de martea viitoare. Cu toate acestea, rezultatul va avea, fara indoiala, implicatii majore asupra comertului, taxelor si ratelor dobanzilor. Dupa toate probabilitatile, tendinta de supraincalzire a economiei SUA s-ar putea intensifica.

 

Pe 5 noiembrie, americanii se vor indrepta catre urne pentru a decide intre fostul presedinte Donald Trump (republican) si vicepresedintele in exercitiu Kamala Harris (democrat). Rezultatul depinde de cateva „state swing” cheie in care nu a aparut niciun favorit clar. Pe langa presedintie, este in joc controlul Congresului: republicanii au nevoie de doar doua locuri pentru a recupera Senatul, in timp ce democratii au nevoie de un castig net de patru pentru a recupera Camera. Este probabil sa apara un Congres divizat, desi o trifecta – controlul ambelor camere si al presedintiei de catre un singur partid – ramane posibila.

 

O a doua presedintie a lui Trump ar avea ca rezultat cea mai puternica escaladare a politicilor protectioniste din istoria recenta. Candidatul republican doreste sa aplice un tarif de 60% la toate importurile din China si, cel mai important, un tarif general de 10-20% la importurile de la toti partenerii comerciali, aliati sau nu. Acest lucru ar reprezenta un cost substantial pentru intreprinderile si consumatorii americani si ar perturba puternic lanturile valorice globale.

In schimb, Harris va continua probabil o abordare mai strategica si mai masurata a comertului, concentrandu-se pe restrictii directionate, in special in ceea ce priveste China. Cu toate acestea, se asteapta ca tensiunile comerciale sa persiste, in special in sectoarele tehnologiei si a energiei.

 

Harris si Trump prezinta politici fiscale semnificativ diferite. Harris isi propune sa creasca impozitele corporatiilor si a bogatilor, oferind scutiri de impozite familiilor cu venituri mai mici. Platforma ei pune accent pe investitiile publice in infrastructura verde si programele sociale, urmarind reducerea inegalitatii veniturilor. Strategia fiscala a lui Trump se concentreaza pe extinderea si adancirea reducerilor de impozite din 2017, inclusiv scaderea ratei impozitului pe profit la 15%. Abordarea sa include dereglementarea pentru a stimula cresterea economica, dar ar putea, de asemenea, sa extinda semnificativ deficitul federal, crescand riscul supraincalzirii economice.

Ambele platforme ale candidatilor implica cheltuieli publice substantiale, ridicand ingrijorari cu privire la inflatie si ratele dobanzilor. In conditiile in care consumul populatiei este puternic, cresterea cheltuielilor deficitare ar putea duce la cresterea inflatiei, fortand Rezerva Federala sa inaspreasca politica monetara si sa majoreze ratele dobanzilor.

In ciuda acestor riscuri, dolarul american va ramane moneda de rezerva globala, asigurand conditii de finantare favorabile tarii. Cu toate acestea, in cazul in care independenta Fed ar fi amenintata intr-un al doilea mandat al lui Trump, increderea in politica monetara a SUA ar putea scadea, crescand incertitudinea economica globala.