Compania Iptana SA, ce a proiectat cea mai mare parte a drumurilor, podurilor, porturilor si aeroporturilor construite inainte de Revolutie in Romania, a incheiat anul 2019 cu o cifra de afaceri de aproape 3 milioane de lei, in crestere usoara fata de nivelul de 2,5 milioane de lei realizat in 2018. Compania, aflata in insolventa din anul 2017, se afla in proces de reorganizare, plan propus pentru o perioada de 36 de luni (2020-2022) de administratorul judiciar CITR Filiala Bucuresti SPRL, care gestioneaza procesul de reintegrare a Iptana SA in circuitul economic.

Prin depunerea planului de reorganizare, societatea isi propune sa revina, treptat, la volumul de activitate inregistrat in anii 2014-2016, respectiv la un nivel al cifrei de afaceri de 10-12 milioane de lei, obiectiv ce ar putea fi atins, conform planului, la finele anului viitor.

"Planul de reorganizare are ca scop principal continuarea activitatii si valorificarea activelor neesentiale, redresarea societatii debitoare prin instituirea unei supravegheri atente din partea creditorilor si administratorului judiciar si, prin acestea, acoperirea intr-o proportie cat mai mare a datoriilor acumulate. (...) Se prevede restructurarea activitatii ca si companie ce asigura activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de infrastructura de transporturi rutiere, navale si aeriene din Romania, folosindu-se de experienta acumulata in domeniu, precum si implementarea unor masuri de reorganizare operationala", se arata in planul de reotganizare propus de CITR Bucuresti recent.

Conform documentului, Iptana SA ar urma sa inregistreze o crestere semnificativa a cifrei de afaceri din acest an, la 5,9 milioane de lei, urmand ca in 2021 rulajul sa se dubleze la peste 12 milioane de lei.

Administratorul judiciar este optimist in ceea ce priveste redresarea companiei, in contextul in care numarul mare de proiecte anuntate si strategia de investitii a autoritatilor creeaza oportunitati ca Iptana sa iasa din insolventa prin participarea la noi proiecte, printre care sunt identificate o serie de sectoare de autostrazi, drumuri expres si nationale, variante ocolitoare, aeroporturi si din sectorul naval.

 

Iptana SA a intrat in insolventa, la cerere, in anul 2017, dupa 64 de ani de activitate. In 2016, anterior intrarii in incapacitate de plata, compania inregistra datorii de 35 milioane de lei si pierderi de 3,2 milioane de lei.

Printre cauzele care au determinat intrarea in insolventa a societatii se afla: reducerea volumului de lucrari noi de infrastructura mare, sistarea unor proiecte in care Iptana era parte, intrarea in insolventa a unor parteneri, respingerea de catre ANAF a cererii de esalonare la plata a obligatiilor fiscale restante, lipsa redimensionarii activitatii raportat la volumul real de activitate si lipsa unui management financiar activ, ceea ce a generat un volum mare al creantelor neincasate asupra tertilor.

In cei aproape 70 de ani de activitate, Iptana a proiectat obiective de emblematice pentru Romania, precum majoritatea drumurilor nationale si autostrazilor aflate in circulatie, canalele navigabile si porturile maritime si fluviale (inclusiv Portul Constanta si Canalul Dunare - Marea Neagra), toate cele 17 aeroporturi din Romania (inclusiv Henri Coanda) etc.

Intre proiectele realizate de Iptana in ultimii ani se afla: expertiza tehnica a lucrarilor de drum proiectate si executate in cadrul contractului “Proiectare si executie autostrada Lugoj-Deva, lot 3 (km 56+220 - km 77+361) - CNAIR SA; elaborarea SF pentru extinderea la 4 benzi a drumului de circulatie existent intre Poarta 10 Bis si Poarta 10 (CN APM SA Constanta); proiectarea autostrazii Brasov - Cluj - Bors, sectiunea 2: Targu Mures (Ogra) - Cluj, precum si a sectiunii 3: Cluj - Bors; revizuire SF aferent Sectiunii 3B Mihailesti - Suplacu de Barcau, Subsectiunea 3: Poarta Salajului - Zalau; proiectarea autostazii Sebes-Turda (lot 1).

Principalii concurenti ai companiei (identificati de CITR in ianuarie 2020) sunt: Consitrans, Search Corporation, AECOM Engineerd & Constructors Romania, Tecnic Consulting Engineering Romania, Egis Romania, Trectebel Engineering, Specialist Consulting (in insolventa) si Aqua Proiect SA.