Comportamentul de plata al companiilor s-a inrautatit in anii pandemiei. Datoriile comerciale au crescut mai ales in anul 2021, cu aproape 10 miliarde de lei, dupa expirarea facilitatilor guvernamentale.

In 2021, datoriile comerciale (inclusiv restantele neplatite la timp) ar putea depasi 332,3 miliarde de lei, adica mai mult cu 3% fata de 2020, potrivit estimarilor KeysFin, unul din cei mai importanti furnizori de solutii de business information din Romania.

„Anul pandemiei (2020) a fost un punct de inflexiune in comportamentul de plata al companiilor nefinanciare din Romania dupa multi ani de imbunatatire continua”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin, pentru CursDeGuvernare.

Datoriile neplatite la termen fata de furnizori erau de 47,09 miliarde de lei in 2020, adica de peste 52% din totalul platilor restante de 91,23 miliarde de lei.

Estimarile KeysFin spun ca este foarte probabil ca proportia sa creasca din nou in 2021, dupa ce au scazut constant de la recordul din 2012 de 60,5 miliarde lei.

Toate platile restante (inclusiv datoriile neachitate la timp catre stat si alti creditori) au crescut deja in 2021 cu peste 1%, pana la aproape 92,2 miliarde de lei dupa ce scazusera continuu din 2014 pana in 2019.

 

„Daca initial managerii au apelat imediat la resursele adunate pre-pandemie si la masurile de sprijin din partea autoritatilor, in 2021 observam o deteriorare a conditiilor de business”, spune Diana Florescu:

- „mai multe insolvente,

- datorii comerciale si plati restante mai mari,

- durate de incasare a creantelor (DSO) si de plata a datoriilor (DPO) in crestere,

- pe fondul lichidarii rezervelor detinute de companii, al expirarii masurilor de stimulare din partea autoritatilor, al scumpirii materiilor prime si a fortei de munca, al cresterii dobanzilor si al impredictibilitatii fiscale generate de tensiunile de pe scena politica”, a adaugat analistul citat.

De asemeni, perioada medie de incasare a creantelor (DSO) isi consolideaza noua tendinta de crestere pana la 98 de zile in 2021, dupa ce a scazut continuu de la maximul de 108 zile din 2012, pana la 90 de zile in 2019. Deja anul trecut DSO crescuse la 97 de zile.

Si perioada medie de plata a datoriilor curente (DPO) a reinceput sa creasca, anul trecut, pana la 163 de zile, dupa ce scazuse de la 201 de zile, nivelul din 2012, constata Diana Florescu de la KeysFin.

Cele mai mari restante catre furnizori sunt in:

- industria prelucratoare, peste 11,38 miliarde de lei la sfarsitul anului trecut, sau 24,2% din total;

- comert (8,78 mld. lei, 18,6%) si

- energie (7,47 mld. lei, 15,9%)

In energie, restantele catre furnizori acopereau aproape 12% din cifra de afaceri a compna iilor respective – cea mai mare pondere.

Companiile imobiliare si din agricultura aveau restante catre furnizori cat 5% din cifrele lor de afaceri.

Cele mai mari ponderi in cifra de afaceri ale datoriilor comerciale (in termen si restante) le-au inregistrat firmele din jujdetele Teleorman (47,8%), Mehedinti (40,9%) si Buzau (38,2%).

 

Creditul comercial, mai precis neplata la timp a facturilor furnizorilor, este cea mai folosita metoda de finantare a companiilor din Romania, avand cea mai ridicata pondere in pasivul firmelor, de 30% in iunie 2020, potrivit celui mai recent raport al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) privind stabilitatea financiara.

Acelasi raport BNR spune ca aproximativ 55% din volumul restantelor din anul 2019 sunt generate de companiile cu capital sub limita reglementata (Grafic 4), nu mai putine de 244.100, adica 35,4% din totalul companiilor, la sfarsitul anului 2019.

Marea majoritate a acestora (97%) nici nu se pot finanta altfel decat neplatindu-si la timp datoriile. Bancile nu le primeau pentru ca nu erau „bancabile”: aveau capitaluri proprii negative (237.000).

„Pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din aceasta categorie era de 154,6 miliarde lei, la finalul anului 2019”, spune raportul din iunie 2021 al BNR.

Semnificativ este faptul ca firmele cu capital majoritar strain cumuleaza 39% din necesarul de recapitalizare, nu foarte departe ponderea companiilor cu capital majoritar autohton (47%).

 

Raportul dintre creditele acordate de banci si depozitele atrase a scazut constant in ultimii ani, pana la 69,2% in octombrie 2021, mai ales pe seama scaderii creditarii in valuta.

Raportul credite / depozite in lei nu este cu mult mai mare ajungand abia la 77,2%, potrivit calculelor Bancii Transilvania. Altfel spus, bancile nu dau credite nici cat suma depozitelor pe care le atrag, asa cum aproape ca se intimpla in octombrie 2014.

Media europeana a raportului credite / depozite bancare este de 111%, potrivit BNR.

BNR si bancile cer mai multa disciplina financiara, dar de zeci de ani, deja, se cauta caile de reducere a firmelor subcapitalizate, respectiv a reducere a creditului comercial, care a scazut doar odata cu cresterea economica.

Sistemul bancar a intampinat cu prudenta „ masurile guvernamentale care sa fluidizeze circuitele monetare prin ameliorarea procesului de scontare a creantelor comerciale”.

BNR spune astfel de masuri „trebuie calibrate cu mai mare atentie”, caci se teme de „riscul ca sprijinul acordat sub forma de garantii de stat sa majoreze in final datoria publica, fara ca efectele benefice sa fie pe masura”.

Pe de alta parte, semnalale dinspre restantele catre furnizori nu este un avertisment de ignorat: „Inrautatirea conditiilor de afaceri poate deveni o tendinta in lipsa unui mecanism de sprijin rapid si eficient, adecvat provocarilor majore cu care se confrunta managerii”, spune Diana Florescu, de la KeysFin. Pentru informatii suplimentare, click aici!