Forvis Mazars, parteneriatul international de audit, taxe si consultanta, a publicat cea de-a 13-a editie a Ghidului Fiscal pentru Europa Centrala si de Est (ECE), un studiu anual cuprinzator care compara regimurile fiscale din 22 de tari europene si 3 tari din Asia Centrala. Raportul ofera perspective asupra principalelor tendinte fiscale ce modeleaza mediul de afaceri din regiune, de la impozitarea muncii si evolutia salariilor, pana la regimurile de impozitare corporativa, structurile TVA, digitalizare si implementarea impozitului global minim.

Salariile cresc, insa diferentele reale de venituri persista

In ultimul an, salariul minim mediu din regiune a crescut cu 9%, iar salariul mediu brut cu 8%, in contextul unei rate regionale a inflatiei de 4%. Totusi, disparitatile salariale raman semnificative: in Austria si Germania, salariul brut lunar depaseste 4.000 de euro, in timp ce in Ucraina, Moldova, Kosovo si Albania acesta se situeaza sub 1.000 de euro.

Ghidul din acest an introduce o noua masura - salariile nete ajustate in functie de puterea de cumparare (PPC) - care ofera o imagine mai nuantata a veniturilor reale. De exemplu, salariul mediu brut din Slovenia il depaseste cu 700 de euro pe cel din Polonia, insa cele doua tari sunt aproape egale din perspectiva puterii de cumparare. In mod similar, salariul brut din Ucraina reprezinta doar o treime din cel al Greciei, dar ajustarea in functie de PPC reduce considerabil aceasta diferenta.

Povara fiscala medie in tarile analizate este de 38%, un nivel considerabil peste media OCDE, care se situeaza la 35%. Germania si Slovacia inregistreaza unele dintre cele mai ridicate niveluri ale poverii fiscale - aproape 49%, in timp ce Kosovo si Moldova se afla la polul opus, cu valori cuprinse intre 13% si 16%.

Unele tari ofera beneficii fiscale semnificative pentru familii. De exemplu, in Ungaria, povara fiscala pentru familiile cu trei copii scade la 23%, comparativ cu 41% in cazul persoanelor singure. Si Bulgaria (21%), Letonia (30%) si Croatia (31%) aplica reduceri notabile. In schimb, in tari precum Germania si Romania, deducerile fiscale pentru familii au un impact limitat, iar reducerea poverii fiscale ramane minima chiar si pentru gospodariile numeroase

"Sistemul fiscal al Romaniei prezinta o dinamica aparte. Desi cota unica de impozit pe venit de 10% este competitiva, povara fiscala totala ramane ridicata din cauza contributiilor semnificative la asigurarile sociale - 35% platite de angajati si inca 2,25% de angajatori. Aceasta combinatie inseamna ca, in ciuda unei cote mici de impozitare a veniturilor, costul efectiv al muncii ramane mare, limitand venitul disponibil si ingreunand reducerea semnificativa a poverii fiscale, atat pentru familii, cat si pentru persoanele singure.”, a mentionat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Forvis Mazars in Romania.

 

Regimurile de impozitare a profitului difera semnificativ in regiune. Ungaria are cea mai scazuta cota de impozit pe profit, de 9%, urmata de Bosnia, Bulgaria si Macedonia de Nord, toate cu 10%. La polul opus, Slovacia (24%) si Germania (30%) inregistreaza cele mai ridicate cote dintre tarile analizate.

In contrast, taxele pe consum tind sa se mentina la niveluri mai ridicate. Cota medie regionala de TVA este de 20%, insa Ungaria (27%), Croatia (25%) si Grecia (24%) se remarca ca exceptii notabile. Aceste structuri fiscale mixte reflecta prioritati divergente ale politicilor fiscale: stimularea investitiilor in afaceri, pe de o parte, si impozitarea consumului, pe de alta parte.

"Cota standard de impozit pe profit de 16% din Romania a reflectat de-a lungul anilor o abordare pragmatica, situandu-se intre ratele scazute din regiune si cele mai ridicate din alte parti ale Europei. Totusi, problemele legate de deficitul bugetar au generat, incepand cu 2024, o crestere a taxarii efective a companiilor, chiar daca la nivel nominal cota de impozit pe profit a ramas aceeasi. In acest sens, aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari, introdus in 2024, poate genera in anumite cazuri un nivel de taxare efectiva semnificativ superioara cotei nominale de impozitare, iar pentru contribuabilii care inregistreaza pierderi aduce automat o cheltuiala cu „impozitul pe profit” la nivelul impozitului minim. Mai mult, impozitul suplimentar aplicat sectorului bancar, dincolo de obligatia de plata a impozitului pe profit, inseamna o povara fiscala suplimentara. Tendinta de crestere a taxarii capitalului s-a accentuat recent prin cresterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, incepand cu 2026. 

In acelasi timp, exista intentia de a reforma sistemul de facilitati fiscale pentru incurajarea activitatilor de cercetare-dezvoltare la nivel national. Totusi, ramane de vazut impactul pozitiv al acestei reforme, deoarece cadrul fiscal general actual ridica semne de intrebare privind competitivitatea Romaniei in regiune si costul fiscal devine un criteriu din ce in ce mai important in decizia de investitii, cu potentialul de a influenta negativ randamentul unor proiecte viitoare.”, a mentionat Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars in Romania.

 

Tot mai multe tari promoveaza conformarea fiscala prin digitalizare. Remarcabil este faptul ca Ungaria si Romania au introdus sisteme e-TVA care permit completarea automata a declaratiilor de TVA, pe baza datelor din facturile transmise in timp real. Alte instrumente digitale consacrate - precum casele de marcat electronice si platformele de raportare a facturilor - consolideaza in continuare infrastructura de conformare.

Impozitarea la nivel de grup, care permite raportarea fiscala consolidata pentru entitatile afiliate, este disponibila in Austria, Germania, Polonia, Romania, Ungaria si alte jurisdictii, simplificand astfel administrarea fiscala pentru multinationale. Unele state, precum Ungaria si Letonia, nu aplica o retinere la sursa generala asupra veniturilor din capital, ceea ce le diferentiaza de norma regionala.

"Romania a implementat in ultimii ani o serie de instrumente digitale menite sa imbunatateasca colectarea taxelor la bugetul de stat. Printre acestea se numara RO e-Factura, RO e-Transport, SAF-T, precum si conectarea caselor de marcat la sistemul ANAF. Aceste instrumente s-au generalizat in 2025, odata cu extinderea obligatiei de depunere SAF-T si pentru contribuabilii mici. In acest context, urmatorul pas esential pentru ANAF este sa investeasca in solutii eficiente de analiza a volumului mare de date colectate, pentru a creste gradul de colectare – care ramane cel mai scazut din regiune – si, implicit, pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar. In lipsa acestei capacitati analitice, majorarea cotelor de TVA de la 5%/9% la 11% si de la 19% la 21% risca sa nu genereze impactul asteptat asupra veniturilor bugetare.”, a declarat Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars in Romania.

 

14 tari incluse in ghid - printre care Austria, Polonia, Romania si Ungaria - au implementat regulile Pilonului II al OCDE, stabilind o cota minima efectiva de impozitare de 15% pentru grupurile multinationale cu venituri anuale ce depasesc 750 de milioane de euro. Desi complexitatea conformarii fiscale creste, aceasta schimbare reflecta o aliniere globala mai solida. In contrast, economii majore precum Statele Unite, China si India nu au adoptat acest cadru, ceea ce ridica semne de intrebare privind convergenta pe termen lung.

"Implementarea regulilor Pilonului II al OCDE de catre Romania marcheaza un angajament clar fata de alinierea la standardele fiscale internationale. In acelasi timp, recenta retragere a Statelor Unite ale Americii din proiectul Pillar 2 reprezinta un moment de cotitura, generand incertitudini privind viitorul acestui cadru pentru grupurile multinationale vizate de legislatie. Ne asteptam ca, in perioada urmatoare, Uniunea Europeana sa clarifice daca si in ce mod se va aplica impozitul minim global.”, a mentionat Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars in Romania.