Prin OUG 114/2018, adoptata in decembrie 2018, principala impunere pentru sectorul de constructii viza asigurarea salariului minim de 3.000 de lei pentru lucratorii din domeniu, pe parcursul anului 2019, in conditiile acordarii mai multor facilitati fiscale pentru angajatorii care derulau activitati economice sub mai multe coduri CAEN:

• 2312 - Prelucrarea si fasonarea sticlei plate;

• 2331 - Fabricarea placilor si dalelor din material ceramic;

• 2332 - Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii din argila arsa;

• 2361 - Fabricarea produselor din beton pentru constructii;

• 2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru constructii;

• 2363 - Fabricarea betonului;

• 2364 - Fabricarea mortarului;

• 2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos;

• 2370 - Taierea, fasonarea si finisarea pietrei;

• 2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii;

• 1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;

• 2512 - Fabricarea de usi si ferestre din metal;

• 2511 - Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice;

• 0811 - Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei;

• 0812 - Extractia pietrisului si nisipului;

• 711 - Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica.

Prin modificarea OUG 114/2018 in luna iunie 2019 (OUG 43/2019), Guvernul a prelungit pana in 2028 perioada de asigurare a salariului minim de 3.000 de lei pentru angajatii din sector, cu anumite reduceri si scutiri de taxe pe munca cu respectarea unor conditii. De asemenea, prin noua Ordonanta, pe lista CAEN-urilor care intra sub incidenta legii au fost introduse trei coduri noi:

• 2351 - Fabricarea cimentului;

• 2352 - Fabricarea varului si ispsosului;

• 2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoala etc.).

Reamintim ca, potrivit OUG 114/2018, in perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028, angajatii de la firmele incadrate in domeniile specificate pot beneficia de scutire de la plata impozitului pe venit, de 10%, de la plata contributiei la sanatate (CASS), de 10% si de scaderea contributiei la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%. Persoanele prevazute mai sus care datoreaza contributia la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contributii in limita cotei prevazute mai sus.

Totodata, angajatorul va plati o contributie asiguratorie pentru munca redusa cu 85% din valoarea ei. Astfel contributia scade de la 2,25% la 0,337% din salariul brut.

Pentru aceste reduceri angajatorul trebuie sa mai indeplineasca doua conditii, conform OUG 114/2018:

• realizeaza cifra de afaceri din activitatile mentionate mai sus in limita a cel putin 80% din cifra de afaceri totala, calculata cumulat de la inceputul anului, inclusiv luna in care aplica scutirea;

• veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru care se aplica scutirea, sunt cuprinse intre 3.000 si 30.000 lei lunar inclusiv si sunt realizate in baza contractului individual de munca. Salariile angajatilor incadrati in perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 nu intra in aceste limite.

Astfel, in sectorul constructiilor, la conditii normale de munca, la un salariu minim brut de 3.000 de lei, angajatul primeste in mana un salariu net de 2.362 de lei, iar angajatorul plateste un cost salarial de 3.010 lei.

 

Reprezentantii ARACO avertizeaza, insa ca, desi adoptarea Ordonantei 114/2018, la finele anului trecut, are capacitatea de a opri exodul fortei de munca pe directia Uniunii Europene, "facilitatile fiscale prevazute in Ordonanta s-au aplicat numai in lunile ianuarie si februarie 2019, dupa care ANAF a spus ca nu exista un ajutor de stat convenit cu Comisia Europeana in acest sens si a decis ca acestea nu se pot aplica. Mai mult decat atat, companiile au fost obligate sa majoreze salariile, ceea ce inseamna efecte directe asupra pretului manoperei. Companiile din sectorul materialelor de constructii au trebui, la randul lor, sa creasca salariile, ceea ce se reflecta in preturile produselor. (...) Problema este ca, acum, beneficiarii nu accepta ajustarile de preturi generate de aceste cresteri salariale", a explicat Laurentiu Plosceanu.

In acest context, ARACO a negociat cu ANAP si, in decembrie 2018, a aparut o instructiune prin care se impuneau actualizari de preturi, dar care a fost anulata cateva luni mai tarziu. "La interventia primarilor si a organizatiilor primarilor din municipii, MDRAP a considerat ca nu este bine asa si a anulat instructiunea ANAP din decembrie 2018, venind cu o alta instructiune in aprilie a.c., prin care se limiteaza ajustarile de preturi strict la majorarea salariului minim. Acest lucru a pus companiile intr-o situatie foarte delicata, pentru ca acestea trebuie sa sustina, din resurse proprii, cresterea cu manopera directa si indirecta pentru celelalte categorii de salarii decat cel minimal, dar si pentru efectul de la materialele de constructii. Nu am gasit intelegere de la ANAP pentru o solutie negociata. Mai mult decat atat, ne-au spus ca nu au scris ei aceasta instructiune, ci ca a «venit» pe culoar politic, prin Ministerul Dezvoltarii", a mai precizat presedintele ARACO.

Drept urmare, in luna octombrie 2019, ARACO a decis actionarea in instanta a Ministerul Finantelor Publice (MFP) si ANAP, in ideea anularii instructiunii din luna aprilie, si pentru ca societatile de constructii care au lucrat sa poata, pe baza instructiunii anterioare (din decembrie 2018) si pe baza legislatiei in vigoare, sa efectueze majorarile de preturi pentru manopera si materiale pentru toate proiectele aflate in derulare, dar si pentru cele contractate in urma licitatiilor cu oferte depuse inainte de aparitia Ordonantei.

"Din aceasta perspectiva, vedem ca parteneriatul cu autoritatile publice este unul care genereaza «profit» politic. Ni s-a spus clar de la ANAP, parafrazez: «Am dat Ordonanta 114 ca sa bagam bani in lucrari. Voi trebuie doar sa lucrati pana in 2020, sa finalizati proiecte, ca noi sa venim in alegeri cu proiectele facute». Ei bine, daca ne uitam la cifra ce indica dinamica realizarii investitiilor publice in 2019, o sa vedem clar ca de la vorba politica la realitatea economica distanta este foarte mare. Absorbtia fondurilor europene este undeva la 30%, ceea ce consideram ca este o sansa ratata si, practic, o compromitere a companiilor de constructii de a executa lucrari/ proiecte care beneficiaza de finantare", a mai spus Laurentiu Plosceanu.

 

Inca de la instalarea sa in fotoliul de premier al noului Guvern, Ludovic Orban a declarat, in mai multe randuri, ca Executivul pe care il conduce isi va asuma raspunderea pentru abrogarea si modificarea unor prevederi ale OUG 114/2018. Premierul a precizat ca sunt vizate prevederi din domeniul energiei si financiar bancar, dar ca nu le va afecta pe cele din domeniul constructiilor.

Drept urmare, la data de 10 decembrie 2019, un grup de parlamentari au inregistrat la Senatul Romaniei, pentru dezbatere si adoptare in regim de urgenta, propunerea legislativa pentru modificarea art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care prevede includerea in Codul fiscal a acestor facilitati. Initiatorii arata, in expunerea de motive a proiectului, ca "promovarea actului normativ este determinata de necesitatea adoptarii unor masuri legislative care pot influenta favorabil evolutia pietei muncii din Romania, in urmatoarea perioada".

„Avand in vedere ca, in ultimii ani, sectorul constructiilor s-a confruntat cu dificultati legate de asigurarea cu forta de munca specializata si de o concurenta neloiala, modificarile aduse prin prezenta propunere legislativa au drept scop stoparea migrarii fortei de munca si atragerea cetatenilor romani plecati sa lucreze in strainatate sa revina in tara. Acest aspect a fost semnalat si de catre Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii, care a tras un semnal de alarma cu privire la deficitul de forta de munca calificata pe santierele marilor proiecte din Romania si care a cerut sprijin pentru a putea retine muncitorii specializati in tara, dar si pentru a-i atrage pe cei plecati in tari precum Israel, Germania, Spania, Italia sau Marea Britanie", subliniaza initiatorii.

***

Extras din Analia Pietei de Constructii 2019, previziuni pentru 2020-2023, ce include si TOP 500 Antreprenori de Constructii.