Delegatia italiana, alcatuita din 25 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si proiectarii, a fost condusa de Vincenzo Ercole Salazar Sarsfiel - Coordonatorul pentru promovarea in strainatate a sectorului infrastructuri si mari proiecte, din cadrul Ministerului Italian pentru Afaceri Externe si Cooperare Internationala, de Gaetano Vecchio - Vicepresedintele Comitetului pentru Lucrari in Strainatate si Presedintele Grupului IMM International ANCE si Roberto Carpaneto, Vicepresedintele Asociatiei Organizatiilor Italiene de Inginerie, Arhitectura si Consiliere Tehnico-Economica (OICE) si Board Member al Federatiei Europene a Asociatiilor Nationale de Inginerie (EFCA).

In cadrul conferintei de deschidere a evenimentului, au luat cuvantul, pe rand, reprezentanti romani si italieni, atat la nivel institutional, cat si comercial, cu obiectivul principal de a consolida posibilitatile de colaborare si de schimb de know-how intre societatile romanesti si cele italiene din sectorul infrastructurii, precum si de a oferi societatilor participante din Peninsula un tablou complet referitor la proiectele de infrastructura programate in Romania, in special la cele finantate de UE si sustinute de organizatii financiare internationale.

 

Romania este un partener comercial de mare interes si pentru societatile italiene active in sectorul industriei electrotehnice si electronice, reprezentata de Federatia ANIE, furnizor de tehnologii pe principalele piete de infrastructura pentru energie, constructii, transporturi si industrie. In anul 2021, exporturile de electrotehnica si electronica in Romania au depasit 850 milioane de euro. Dupa scaderea de 8% inregistrata in anul 2020 si generata, in principal, de criza sanitara Covid-19, anul 2021 a reprezentat o revenire integrala a exporturilor din acest sector catre Romania (+19% comparativ cu 2020), depasind nivelul anterior pandemiei. Mai precis, 74% din tehnologiile ANIE exportate in Romania apartin sectorului electrotehnica (dintre acestea, circa 300 milioane de euro sunt destinate pietei de infrastructura a energiei), in timp ce 26% electronicii.

 

 

In cadrul conferintei, s-a semnat si un Protocol de Colaborare (Memorandum of Understanding) intre Asociatia Romana a Inginerilor Consultanti (ARIC) si OICE - Asociatia Italiana a Societatilor de Consultanta Inginereasca, de Arhitectura si Tehnico-Economica. Protocolul, care este o re-editare a celui semnat acum 4 ani, prevede colaboarea intre cele doua asociatii, in ceea ce priveste implementarea standardelor internationale, schimbul de know-how, derularea unor activitati comune in directia actiunilor privind planul de reconstructie a Ucrainei, initiative comune pentru participarea la licitatii internationale, dar si organizarea de conferinte, seminarii, workshopuri pe teme de interes profesional si pentru promovarea activitatii membrilor asociati.

Conferinta a avut, de asemenea, si o sectiune B2B, in care firmele italiene prezente - atat membre ale OICE si ARIC, cat si alte companii romanesti si italiene care au activitate in domeniul constructiilor, au avut ocazia sa se prezinte si sa puna baze ale unor viitoare colaborari.

Intalnirile B2B au facilitat dialogul si schimbul de opinii intre constructori, proiectanti si societati de ingineria constructiilor, atat din Italia, cat si din Romania si au constituit un cadru pentru a evalua oportunitatea unor noi participari in comun la proceduri de achizitie, acorduri de subcontractare si furnizare de servicii de proiectare, formare si transfer de tehnologii.

Participarea de cel mai inalt nivel, atat la nivel institutional, cat si asociativ si corporativ, confirma un interes constant pentru proiectarea Made in Italy din partea unui stat in care aceasta se bucura deja de o prezenta cu traditie, dar unde exista, in continuare, nenumarate posibilitati de extindere a parteneriatelor.

 

In cele ce urmeaza, redam pe scurt opiniile exprimate de participantii la conferinta "Italy & Romania - Building together".

 

Excelenta Sa Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei in Romania: "Italia si Romania si-au directionat o parte semnificativa din resursele care le-au fost atribuite in cadrul PNRR catre sectorul de infrastructura, la care s-au adaugat si resurse din bugetele proprii. A construi impreuna este dovada unei perspective comune de dezvoltare, care are ca valoare principala conectivitatea. Suntem convinsi ca expertiza consolidata, capacitatea tehnologica si inovatia societatilor italiene vor constitui, si in urmatorii ani, baza succesului lor in Romania si, de aceea, suntem mandri sa le readucem in atentia acestei piete, printr-un eveniment dedicat. Dezvoltarea unei infrastructuri de calitate este determinata si de nevoia de a crea sisteme mai durabile si prietenoase cu mediul inconjurator. Comisia Europeana insasi a aprobat strategia Global Gateway, care aspira sa faca din UE un jucator de frunte in investitiile globale in infrastructura durabila. Prin urmare, nu este o coincidenta faptul ca atat Italia, cat si Romania au concentrat multe dintre resursele alocate prin Planurile Nationale de Redresare si Rezilienta (PNRR) pe infrastructuri, integrandu-le cu resurse proprii. Construirea impreuna atesta o viziune comuna asupra dezvoltarii, iar conectivitatea joaca un rol crucial in indeplinirea obiectivelor care stau la baza crearii pietei unice a UE. Avand in vedere acest lucru, investitiile in infrastructuri reprezinta alegerile de investitii cele mai logice si cu perspective pe termen lung".

 

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii in Guvernul Romaniei: "Ca titular al portofoliului de transporturi, am o experienta de aproape un an de lucru cu companiile italiene. Avem, daca pot sa spun asa, si exemple foarte bune si cred ca trebuie sa fie subliniate acestea, dar cred ca mai sunt unele locuri unde putem sa imbunatatim relatiile dintre noi. In acest moment, din cele peste 29 miliarde euro prinse in PNRR, aproximativ 60-70% sunt destinate sectorului infrastructurii si Romania are nevoie in urmatorii ani de investitii in aceasta zona. La acestea se adauga sume importante alocate prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, ce pot fi cheltuite pana in 2023, dar si viitoare alocari financiare din fondurile structurale disponibile pentru perioada 2021-2027. Tocmai de aceea, la sfarsitul anului trecut, am aprobat in Guvern, sigur, discutand cu Comisia Europeana, acel plan investitional al Romaniei pe urmatorii 10 ani, care include toate tipurile de transport si care are la baza Master Planul General de Transport. Vorbim de o suma de peste 70 de miliarde de euro care ar fi necesara pentru a pune in aplicare acest Master Plan de transport. Eu cred ca toate guvernele care vor veni vor realiza un lucru: pentru ca Romania sa faca un salt important, e nevoie ca infrastructura, transporturile sa fie considerate prioritati. Din totalul sumelor necesare implementarii Master planului de transport, Romania are asigurate peste jumatate prin programele de finantare disponibile. Este pentru prima data cand Romania va reusi sa isi termine sumele alocate de la Comisia Europeana pe exercitiul bugetar 2014-2020, unde functioneaza regula n+3, ceea ce inseamna ca aceste sume ar trebui cheltuite pana la sfarsitul anului 2023. Aceasta este o premiera pentru ca noi, de obicei, aveam alocati bani de Comisia Europeana, dar nu-i cheltuiam pe toti. Totusi, aceasta premiera ne pune si intr-o situatie, sau cel putin pe mine la Ministerul Transporturilor, cel putin ciudata, pentru ca ramanem cu aproximativ 10 luni din anul 2023 cand vom incerca sa luam bani la Ministerul Transporturilor, sigur tot din Programul Operational Infrastructura Mare, dar de pe alte domenii, de la cei care nu ii vor putea cheltui. Si eu cred ca vom putea lua in plus cam un miliard de euro anul viitor de la cei care altfel ar fi nevoiti sa-i dea inapoi la sfarsitul anului 2023, sa-i trimita inapoi catre Comisie, nefiind accesati. Acesta e un lucru care deja e acceptat. Am scris Comisiei, domnilor comisari, spunandu-le care e planul nostru si au fost cat se poate de acord. Asta e o sursa de finantare. A doua sursa de finantare e cea din PNRR, unde au inceput sa se semneze contracte, fie ca vorbim de zona rutiera, fie ca vorbim de cea feroviara. In anii urmatori intram si in programul operational pe transporturi din perioada 2021-2027, care a inceput sa devina functional. Incercam sa accesam bani si de pe aceasta zona. Anul acesta am reusit sa semnam de 4 ori mai multe contracte noi decat in 2021, deci o crestere de 400%. Iar, daca e sa dau un exemplu pe zona rutiera, CNAIR si-a dublat bugetul fata de 2021, iar la anul, din ce avem ca predictie, probabil se va dubla fata de anul acesta, ceea ce inseamna foarte multi bani, care merg direct in zona de investitii. Este o zona unde Ministerul Transporturilor, in acest moment, este motorul principal si nu vom slabi ritmul, pentru ca asta duce la crestere economica. Si eu cred ca este una din sansele Romaniei de a trece cu bine peste aceasta perioada, nu simpla, pe care o traversam nu noi si nu doar Uniunea Europeana, ci intreaga lume. De aceea, vom apasa foarte mult pedala in lunile urmatoare si in anii viitori, pe acest domeniu".

 

Gaetano Vecchio, Vicepresedintele Comitetului pentru Lucrari in Strainatate si Presedintele Grupului IMM International din cadrul ANCE: "Ne intoarcem in Romania dupa 4 ani, impreuna cu o delegatie extrem de calificata de societati de constructii si inginerie, cu obiectivul de a consolida prezenta noastra in aceasta tara si de a fructifica oportunitatile oferite prin PNRR care, cu un buget de 29,2 miliarde euro, dintre care 60%-70% este destinat realizarii de noi retele de infrastructura, poate reprezenta o ocazie binevenita pentru punerea in lumina a valorilor noastre. Intentionam sa jucam un rol de prim nivel, prin delegatii din ce in ce mai numeroase si parteneriate cu societati romanesti, in viitoarele proceduri de licitatie unde sunt solicitate calificari tehnice si economice complexe".

 

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR): "Piata romaneasca ofera oportunitati tuturor constructorilor, inclusiv celor italieni. Vorbim de o piata in momentul de fata de peste 40 miliarde lei, fara TVA, numai pe rutier, sume asigurate prin Planul National de Redresare si Rezilienta si Programul Operational Infrastructura Mare, care arata potentialul pe care Romania il are de oferit constructorilor capabili sa deruleze cu succes proiecte de infrastructura rutiera. Din aceasta suma, 15,8 miliarde lei sunt asigurate din PNRR. Acest lucru ne obliga atat pe noi, cat si pe constructorii pe care ii avem, sa finalizam lucrarile pana la finalul anului 2026, fiind o conditionalitate. Iar pentru atingerea acestui obiectiv, avem nevoie de parteneri puternici, alaturi de care sa putem sa finalizam aceste lucrari. La ora actuala, avem in derulare 103 contracte pentru realizarea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice si executie de lucrari. Pentru contractele semnate, vorbim in acest moment de aproximativ 471 de kilometri de drumuri. Aceasta inseamna mai mult de 40 de miliarde de lei. Din toata aceasta masa a obiectivelor de investitii pe care le derulam, avem 12 contracte de proiectare si constructie acordate unor antreprenori italieni, insemnand 238 de kilometri de drumuri de mare viteza, cu o valoare totala de peste 12 miliarde lei (fara TVA). Dintre aceste obiective de investitii, cele mai relevante sunt sectiunile 3 si 5 ale autostrazii Sibiu-Pitesti, lotul 1 al Drumului Expres Craiova-Pitesti si lotul 1 al Autostrazii 7, de la Ploiesti la Buzau. Rezultatele pe care CNAIR le va avea la sfarsitul anului reprezinta un buget alocat fondurilor europene nerambursabile de peste 9 miliarde lei. Depasim cu mult dublul bugetului de anul trecut. Din pacate, o parte din contracte, nu foarte putine, dintre cele pe care le avem cu constructorii italieni, sunt in intarziere. Sunt increzator, in aceeasi masura, ca aceasta situatie este una de moment si sincopele pe care le intampina acesti constructori vor fi depasite si isi vor arata capacitatea de a finaliza cu succes toate aceste contracte asumate. Cu dorinta ca infrastructura Romaniei sa se dezvolte intr-un ritm din ce in ce mai alert si datorita acestor surse de finantare nerambursabile care sunt puse la dispozitie pentru infrastructura rutiera, adresez invitatia tuturor antreprenorilor italieni sa participe la licitatiile pe care le avem in derulare si cele pe care le vom lansa, dar rugamintea mea este sa arate seriozitate si profesionalism".

 

Ion Simu-Alexandru, directorul general al CFR SA: "Compania Nationala de Cai Ferate (CFR SA) are prevazute finantari nerambursabile de 5,8 miliarde euro in perioada 2021-2027 pentru dezvoltarea si modernizarea retelei nationale de cai ferate. Pe langa proiectele aflate in derulare, precum cele din centrul si vestul tarii, pregatim studiile de fezabilitate pentru modernizarea retelelor ce strabat regiunea Moldovei, dar si un proiect major nou, in valoare de 2,1 miliarde euro, ce prevede moderinzarea tronsonului Caransebes - Craiova, investitie ai carei indicatori tehnico-economici au fost aprobati recent. Una din tintele strategice ale companiei pentru perioada de programare 2021-2027 de alocare a fondurilor nerambursabile este reprezentata de modernizarea infrastructurii feroviare pentru cresterea vitezei de circulatie, si aici as face referire la reteaua de cale ferata Frontiera Curtici - Arad - Simeria - Brasov - Bucuresti - Constanta, unde din cei 850 km lungime totala, in perioada 2022-2024 se vor finaliza lucrarile de semnalizare pentru 307,8 km, intre Sighisoara si Simeria, dar si lucrarile pe tronsonul km 614 - Gurasada - Simeria, care vor fi definitivate integral. De asemenea, pana in anul 2025 estimam ca vom finaliza si lucrarile de reabilitare pentru cei 112 km de cale ferata dintre Brasov si Sighisoara. Pentru cei 26,8 km de cale ferata dintre Predeal si Brasov, CFR are in derulare contractul de elaborare a studiului de fezabilitate (SF), cu termen de finalizare la sfarsitul anului 2023, dupa care vor fi initiate procedurile pentru atribuirea lucrarilor de proiectare si executie. In ceea ce priveste Coridorul Central Nord al retelei Rin-Dunare, pe tronsonul Ilva Mica - Coslariu - Apahida pana la limita Suceava, cu o lungime de 412 km, SF si proiectul tehnic (PT) vor fi realizate pana la finalul anului 2024, dupa care vor fi demarate licitatii pentru atribuirea lucrarilor. Pentru coridoarele care strabat Moldova: Ploiesti Triaj - Focsani - Roman - Iasi - Frontiera cu Republica Moldova si Pascani - Darmanesti - Vicsani - Frontiera Ucraina, avem in derulare SF pentru cei 578 km, iar dupa aprobarea variantei finale vor fi implementate lucrarile privind proiectarea si executia acestora. Prin PNRR vor fi finantate lucrari de dezvoltare si modernizare a retelei nationale de cai ferate pe o lungime totala de 2.087 km. Ma refer la Coridorul Rin-Dunare, latura sudica, de la Caransebes la Arad (162 km). Am semnat deja primele lucrari, ceea ce inseamna tronsonul de la Timisoara Est pana la Ronat Triaj, cu lucrari de anvergura privind modernizarea pasajelor, a statiilor de cale ferata si instalarea de sisteme moderne de semnalizare. In derulare avem si Coridorul de Vest, de la Cluj-Napoca la Episcopia Bihor, insumand 166,4 km. Am semnat, recent, contractul pentru primul lot din aceasta sectiune, urmand ca celelalte sa fie semnate pana la finalul anului si, in functie de rezultatele procedurilor, sa avem semnate peste 50% din contractele ce vor primi finantare prin PNRR. In derulare mai avem si electrificarea tronsoanelor Constanta - Mangalia si Videle - Giurgiu, cu o lungime totala de 100 km. Semnam anul acesta SF pentru aceste lucrari. De asemenea, avem in desfasurare lucrari de reinnoire a suprastructurii feroviare pe linia Craiova - Pitesti - Bucuresti (263 km), caz in care am semnat recent contractele pe primul tronson, de la Craiova la Pitesti, urmand ca si pentru celalalt tronson, Bucuresti - Pitesti, sa semnam contractul de executie pana la finalul anului. Prin PNRR avem si proiecte de tip Quick Wins, lucrari de inlocuire punctuala a elementelor componente ale suprastructurii cailor ferate, in valoare de 56,13 milioane de lei. Pana la finalul acestui an, avem in plan, la nivelul ministerului, aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru tronsonul Caransebes - Craiova, care va fi impartit in 6 loturi si finantat prin Programul Operational Transport, un proiect in valoare de 2,1 miliarde euro, benefic pentru infrastructura feroviara de pe teritoriul Romaniei".

 

Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO): "In acest moment, «business as usual» nu mai este pe agendele de lucru ale companiilor, nu numai din Romania, ci si din alte tari europene care activeaza aici. Suntem in proximitatea unui conflict militar, care produce efecte inclusiv in sectorul de constructii din perspectiva dinamicii lanturilor de aprovizionare, a preturilor materialelor de constructii si a unor relocari de pe productie, care genereaza impact si afecteaza derularea contractelor incepute, dar si a celor viitoare. Sunt foarte multumit de parteneriatul cu ANCE pe care l-am format in urma cu mai multi ani, dar intr-un format similar celui de astazi, din care am incercat sa invatam cat mai mult din expertiza si experienta ANCE, atat la nivel de project management, cat si de formare a personalului. Am avut o sedinta cu toti directorii generali din FIEC si vreau sa va spun ca prognoza pentru anii care urmeaza este relativ rezervata, in ciuda finantarilor europene care sunt disponibile la nivel national si regional. In multe tari europene banii vor fi directionati catre anumite actiuni sociale care sunt augmentate, in mod semnificativ exponential, incepand cu acest an. Exista finantare europeana asigurata, scenariile sunt cat de cat scrise (se mai pot face corectii), dar important pentru noi este sa stim de acum sa facem distributia pentru aceste fonduri. Ori, din aceasta perspectiva, Romania in peisajul european are prognoze macroeconomice relativ pozitive, ceea ce inseamna atractivitate pentru investitori, dar si pentru actorii economici, inclusiv din sectorul de constructii. Totusi, din perspectiva celor care deja opereaza pe aceasta piata, sunt cateva probleme care nu sunt rezolvate si care nu pot fi rezolvate de o companie sau alta, ci numai prin intermediul asociatiilor. Si aici vorbesc despre parteneriatele cu ARIC, FPSC, UNSAR - care inseamna asiguratorii din Romania. In primul rand, este vorba de ordonantele ce privesc ajustarile de preturi, pe care noi am reusit sa le obtinem de la Guvern, dar care au probleme mari in implementare. Inca mai sunt intarzieri mari la plata a situatiilor care sunt ajustate si chiar proiecte ale caror preturi nu au fost ajustate la valorile reale de piata. Mai este vorba de intarzieri mari la receptie si de faptul ca beneficiarul si entitatile de stat nu reusesc sa-si onoreze obligatiile legate de furnizarea utilitatilor pentru aceste proiecte. Apoi, garantiile de buna executie sunt supradimensionate. Practic, pe contractele din Romania, o suma de 20% din proiect este blocata pentru garantiile de buna executie. Este anormal, este supradimensionat si am gasit intelegere la BEI pentru a reveni la conditiile contractuale aflate in vigoare in urma cu 4 ani, pentru a reduce la o valoare rezonabila garantiile de buna executie. Avem probleme cu contractele de asigurare: am avut un faliment semnificativ, care a impactat piata de constructii si, alaturi de UNSAR, incercam sa gasim solutii pentru ca acele contracte care nu mai sunt asigurate sa poata fi, in continuare, manageriate corect. La noi, Guvernele, cand avem ministri foarte dinamici, acestia au obiceiul sa incerce sa fie foarte inovativi. De multe ori, insa, inovatiile lor nu sunt in favoarea companiilor care lucreaza in sector, ci numai potentari ale unor interese politice conjuncturale. Incercam acum sa pregatim o pozitie ARACO - ARIC referitoare la contestarea certificatelor negative pe care MTI le foloseste trimestrial pentru a cataloga, de multe ori subiectiv, cum s-a comportat un constructor pe proiectele de la CNAIR. Nu putem fi de acord si nu putem accepta astfel de abordari, care sunt in afara legislatiei contractuale si care nu fac decat sa genereze influentarea decidentilor politici pe contracte deja asumate de antreprenori. De asemenea, alte modificari cu impact foarte mare au fost cele din Codul Fiscal. Ori aici, constructorii nu se pot apara singuri si este de datoria organizatiilor patronale sa le protejeze interesele. Este in lucru, totodata, un Cod al Constructiilor, Urbanismului si Dezvoltarii Teritoriale; si aici impactul asupra companiilor va fi foarte mare, din punct de vedere economic, financiar si nu numai. Si, nu in ultimul rand, problemele legate de resursele umane s-au acutizat, pentru ca «bazinul» de selectare s-a mutat aproape integral in zona asiatica. Aceasta pentru ca fluxuri migrante au plecat de aici, in anii precedenti, in Italia, in Franta, in Marea Britanie, in Germania etc. si nu mai putem aduce din zona proxima. In final, trebuie sa mentionez ca istoricul prezentei companiilor italiene in Romania dupa anul 1989 a inceput cu consortiul Federici Astaldi Todini, prin reabilitarea celor 110 km de autostrada dintre Bucuresti si Pitesti. Astazi avem foarte multe obiective de referinta executate in parteneriat cu companii italiene si cu subcontractori romani. Atata timp cat companiile din tarile europene care vin sa lucreze in Romania nu vor lucra si cu patronatele de aici, misiunea noastra nu va putea fi convergenta si efectiva".

 

Liviu Iulian Simion, prim vicepresedinte al Federatiei Patronatelor Societatilor de Constructii (FPSC): "Usa asociatiei noastre patronale este deschisa pentru toti partenerii italieni, pe care ii putem ajuta in mai multe feluri. In primul rand, majoritatea licitatiilor care se organizeaza sunt sub forma de proiectare si executie, deci, de la inceput, este foarte important sa se stabileaza parteneriate. De asemenea, stim sa facem tot ce tine de firma, ca documentatii, pentru ca situatiile de lucrari sa fie acceptate de autoritati, apoi sa continuam pentru ca, la final, sa dam toate documentele pentru Cartea constructiei. Avem expertiza necesara. De aceea, in final, va invit sa veniti la sediul nostru, sa discutam, sa gandim impreuna pe domeniile de activitate pe care urmariti sa aveti proiecte si, impreuna, sa gasim solutii astfel incat, participand la licitatii, acestea sa fie de succes. Pana la urma, acest lucru ne dorim: sa castigam licitatii, sa facem lucrarile, iar la final, evident, sa avem partea noastra de profit cu care sa mergem mai departe si sa ne dezvoltam".

 

Adrian Marin, Board Member UNSAR - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania si CEO al Generali Asigurari: "Este foarte important ca ecosistemul asigurarilor din Romania sa fie foarte bine inteles. City Insurance nu a fost membra UNSAR, dar, din pacate, a dat un mare cutremur in piata in ceea ce priveste mai ales RCA-ul, avand 3 milioane de clienti, dar si garantiile unde, din cauza unor subscrieri nepotentiale, s-a ajuns la aceasta situatie. In acest moment, UNSAR, prin membrii ei, in ultima perioada, a emis aproximativ 1.000 de contracte de garantie pe luna, evident ca este foarte importanta dimensiunea, cumulul de riscuri la care se expun companiile si, de data asta, vrem sa si platim, nu asa cum s-a intamplat cu unul din asiguratorii din Romania. In ceea ce priveste piata de constructii, industria de asigurari consideram ca vine cu solutii dezvoltate si dedicate acestui sector de infrastructura, si ma refer la asigurari pentru riscuri de constructie, de montaj, la raspunderi civile fata de terti, mentenante si alte tipuri de garantii care trebuiesc judecate de fiecare asigurator in parte. Noi vom continua sa sprijinim zona de infrastructura, care consideram ca este un pilon strategic in dezvoltarea economiei si a societatii, in general".

 

Roberto Carpaneto, Vicepresedintele OICE pentru internationalizare: "Romania reprezinta pentru societatile italiene de inginerie si consiliere o piata de mare interes. Productia italiana in piata Europei de Est este de 18% din totalul dezvoltat in afara granitelor, cu o valoare totala in 2022 de aproape doua miliarde euro, in materie de servicii. Romania este primul stat care absoarbe, individual, peste 30% din totalul din regiune. Activitatile din Romania se concentreaza pe sectoarele de infrastructura de transport, instalatii, energie, alimentare cu apa si arhitectura. Am fost foarte bucurosi sa insotim la Bucuresti cele 15 societati de inginerie si arhitectura, dintre care unele sunt deja active in Romania, prin parteneri locali. Sunt placut impresionat de relatiile extraordinare cu asociatia noastra omoloaga, ARIC, membra alaturi de OICE a EFCA (Federatia Europeana a Asociatilor Nationale de Inginerie). In context european colaboram, de exemplu, in cadrul Support Group for Ukraine, pentru a sustine viitoarele activitati in Italia si Romania, care reprezinta cel mai importat partener strategic in acest context. Memorandumul pe care l-am semnat in cadrul conferintei «Building Together», va consolida cooperarea dintre societatile italiene si cele romanesti, pentru a participa impreuna la licitatiile de achizitie a Bancilor Multilaterale, la cele promovate de Uniunea Europeana sau la cele de la nivel national si regional".

 

Dinu Popescu, presedintele ARIC: "Suntem cu totii constienti de criza creata de conflictul din Ucraina si de consecintele impredictibile pentru piata constructiilor, dar nu numai, si ne incredem in capacitatea factorilor decidenti de a gasi o rezolvare pasnica, rationala. Speram, de asemenea, ca activitatea economica, inclusiv cea din constructii, va reveni. ARIC si principalele firme de proiectare si consultanta din Romania fac parte din grupul pentru reconstructia Ucrainei, alaturi de OICE si alte 6 asociatii profesionale. In Romania, ne bazam pe expertiza OICE in proiectarea si consultanta de specialitate in proiectele majore de infrastructura, mai ales pe zona de pasaje si poduri, unde nu avem atat de multi specialisti. De asemenea, o alta zona in care consideram ca OICE poate sa ne ajute este suportul in aplicarea foii de parcurs privind implementarea metodologiei BIM la nivel national, conform memorandumului din 16 septembrie 2022. Actiunile de implementare sunt structurate in 4 etape, iar prima este in derulare, termenul de finalizare fiind stabilit pana la finalul anului 2028, cand BIM ar trebui sa fie deja implementat la scara larga in Romania. ARIC si-a exprimat intentia, printr-o scrisoare adresata mediului politic, de a participa cu experti la intreaga perioada de implementare a acestei foi de parcurs, dar inca nu am primit niciun raspuns de la ministerele carora le-am adresat scrisoarea respectiva. Stim ca in Italia s-a trecut deja la lucrul in BIM si asteptam sprijin pentru a urma acest parcurs si in Romania. Un alt domeniu reprezinta cooperarea si schimbul de informatii, pentru promovarea participarii tinerilor ingineri romani la proiecte internationale, pentru formare profesionala. Nu in ultimul rand, ne dorim ca firmele italiene de consultanta si proiectare active in Romania sa se inscrie in ARIC".