- Avem in santier Sala Polivalenta de la Brasov, un Parcaj multietajat de mare capacitate la Cluj-Napoca, Centrul de inginerie Bosch, etapa a doua, tot la Cluj-Napoca, cladiri educationale pentru Universitatea Tehnica din Cluj, in prag de receptie, la Cluj-Napoca, judecatoria din Targu Neamt si altele. Am finalizat, impreuna cu partenerii din Spania Planho Consultores, proiectul tehnic si detalii de executie pentru Spitalul de Urgente Pediatrice din Cluj-Napoca si mai multe proiecte industriale din sfera industriei alimentare. Avem chiar si mai multe cladiri dintr-o cazarma militara, ca proiect terminat. Am realizat mai multe studii de fezabilitate si asteptam etapa urmatoare pentru acestea. Ma refer la Stadionul municipal din Oradea, la cel din Bacau si la Institutul de cercetare pentru Inteligenta Artificiala din Cluj-Napoca. Proiectul pe care ne concentram acum si pe care il avem contractat impreuna cu partenerii nostri ACI Cluj in proiectare-executie este Stadionul de la Targoviste. Suntem in faza de obtinere a avizelor pentru autorizatia de construire. 

Consideram ca putem vorbi despre proiectele publice, pentru ca sunt contractate prin prin proceduri de achizitii publice transparente. Mai putem vorbi despre acestea atunci cand au fost autorizate de catre administratii publice, sau receptionate lucrarile de construire. Despre proiectele private, putem vorbi de la caz la caz. Ele fac parte din politicile de dezvoltare si comerciale ale investitorilor lor si acestea pot avea formule de marketing agresive, discrete sau chiar secrete. 

 

 

- Raspunsul pe care pot sa il dau se bazeaza pe activitatea noastra. Nu am date si preocupari statistice pentru a califica intregul sector al constructiilor, desi am fost implicat in mai multe forumuri si conferinte la Timisoara, Cluj si Bucuresti, in care s-a discutat la scara regionala sau nationala despre aceste evolutii. In consecinta, accentuez faptul ca ne-am specializat cu biroul pentru anumite tipuri de proiecte, de mari dimensiuni si pentru clienti nespeculativi si din aceasta perspectiva vad lucrurile evoluand pozitiv pe termen scurt si mai ales mediu, pentru noi. Pentru ceilalti, cred ca lucrurile vor diferi in functie de clientela pe care si-au ales-o, au format-o sau la care aspira. In general, nevoia de proiecte si de capacitati de construire va creste datorita disponibilitatilor de finantare, ceea ce va face cererea mai mare cu destul de mult decat oferta. In consecinta, vor aparea oportunitati mari pentru proiectare si executie, dar cu presiuni foarte mari de timp si unele, mai ales cele publice, cu riscuri de anulare. Se practica din ce in ce mai mult contractele publice cu clauza suspensiva, adica daca entitatea achizitoare nu obtine finantarea, contractul nu se executa si toate eforturile de ofertare, de asigurare a capacitatii de realizare a lucrarilor au fost in zadar. 

 

- Nu simtim nicio influenta a cresterii preturilor in constructii asupra activitatii noastre, ceea ce nu insemna ca altii nu ar putea fi afectati. Asa cum spuneam, deoarece facem proiecte mari, care se intind pe timp mai lung, nu putem vorbi de o reducere, pentru noi insine nu ne dorim proiecte multe. Ne dorim proiecte putine si bune, adica proiecte provocatoare, pentru nivelul nostru de competente, proiecte prin care sa evoluam si care sa ofere suficiente resurse pentru aceasta. Sa observam piata dupa numarul de proiecte este irelevant in zona noastra de activitate. Ceea ce conteaza este dimensiunea economica a pietei. Evident ca exista un segment important in constructii care se descrie prin numere. Acesta este cel al proiectelor mici, al locuintelor unifamiliale, al extinderilor si renovarilor prin care clienti privati sau publici isi amelioreaza cladirile pe care le folosesc. Aceasta piata cred ca este afectata serios de evolutia recenta a preturilor, dar despre aceasta trebuie sa vorbeasca cei care tintesc acest segment. 

 

 

- Preturile de proiectare, sau mai corect onorariile si costurile, sunt in Romania de peste trei decenii prea mici pentru a asigura o calitate rezonabila a produselor vizate. Acest lucru este demonstrat sistematic statistic de studiile sectoriale ale profesiei de architect din UE. In prezent, preturile de proiectare nu au crescut cot la cot cu cele ale materialelor si manoperei si, deci, au ramas in urma. Este absolut necesara o adecvare a preturilor proiectelor cu cerintele de calitate si viteza a realizarii, care sa inglobeze si cresterile viitoare, pentru ca proiectele dureaza mult. Daca pe parcursul a 3-5 ani, cat dureaza in medie proiectarea si executia, timp in care cei care proiecteaza sunt implicati uneori intens in evolutia santierului, se modifica anumite componente cu impact in activitate, un proiect considerat azi rentabil sau chiar profitabil va aduce pierderi pe durata contractului. Unde se reflecta pierderile? In calitate. Pagubitul este intotdeauna si beneficiarul final al lucrarii. 

 

- In arhitectura disting mai multe asa numite tendinte pe care as putea sa le comentez. Putem vorbi de arhitectura buna, facuta de cei buni, care nu acopera nici pe departe majoritatea covarsitoare a ceea ce se construieste. Aici pot sa remarc detasarea unui segment subtire de arhitectura comerciala subtila, de foarte buna calitate, care nu exista in trecut. Dezvoltatorii s-au adresat arhitectilor foarte buni din dorinta de a se diferentia prin calitatea vizibila care le aduce evidente beneficii comerciale. Ma bucura foarte mult asta, dar cum spuneam, se intampla rar. Ceea ce se vede, insa, peste tot pe unde se construieste, este o exploatare intensiva a potentialului de dezvoltare oferit de regulamentele de urbanism, care conduce spre cladiri inghesuite la limita, sau peste aceasta, masive, butucanoase, unde nu se poate vorbi despre eleganta, suplete sau rafinament. Lame inalte si complet lipsite de creativitate, mai slabe arhitectural cu mult fata de ce se construia cu mai mult de 50 de ani in urma, asalteaza siluetele oraselor noastre. Arhitectii incearca sa compenseze aceste abordari dominate de scopurile profitabile prin folosirea de materiale mai speciale, placaje de fatada, parapeti de sticla sau alte artificii care, in fapt, nu sunt convingatoare. De cele mai multe ori, vedem colaje de prea multe materiale, contraste fortate, utilizarea culorilor foarte inchise alaturi de alb sau nuante foarte deschise, toate acestea reflectand, de fapt, modalitatile prin care "foamea" de profit imobiliar se adreseaza unei clientele destul de usor de ademenit comercial si fara o cultura care sa ii ofere discernamant. Pentru ca arhitectura nu este doar forma, fiind si functiune, daca ne uitam inauntrul cladirilor de locuinte colective ne confirmam faptul ca "afara e vopsit gardul", in cele mai multe cazuri. Apartamentele sunt mici, pentru a tine preturile de vanzare in zona pe care o suporta piata, dar cu profituri mari. Principiile sanatoase ale sustenabilitatii, ventilatia realizata transversal, umbrirea fatadelor vara si folosirea culorilor deschise care nu absorb radiatiile termice, nu pot fi aplicate. Cele mai multe structuri sunt dictate de necesitatile parcajelor subterane, pentru a economisi terenul si maximiza construitul, astfel incat apartamentele sunt, de cele mai multe ori, tributare autoturismelor si axelor constructive ale parcarilor. Si as putea continua. Alte tendinte se manifesta in special in amenajarile interioare si designul pentru spatiile de lucru din birouri si cele comerciale. Aici lucrurile stau mai bine, pentru ca se da o altfel de lupta pentru a le face atractive. In ceea ce priveste amenajarea birourilor, pentru a retine si cointeresa salariatii, sunt mai multe exemple reusite. Magazinele si localurile fac si ele exces de creativitate, pentru ca ambianta vinde bine. 

 

 

- Am facut, recent, amenajari interioare pentru a creste placerea de a lucra in mediul de la birou. Ne dorim sa continuam sa ne facem cunoscuti ca o firma care are cateva capacitati definitorii: realizam proiecte complexe, iconice pentru comunitatile in care le implementam; suntem o echipa multidiciplinara care foloseste BIM pentru coordonarea specialitatilor; suntem preocupati de solutii tehnice care fac cladirile eficiente si reduc costurile de construire, prin diferite inovatii. Ne dorim sa lucram impreuna cu cei mai buni antreprenori, pentru ca doar asa se pot face cladiri de calitate. Vom urmari atent cererea din piata romaneasca pentru cladiri publice, pentru care am dezvoltat capacitati de proiectare si competente, dar ramanem parteneri posibili si pentru investitorii privati, care doresc sa construiasca inovator si bine, care sunt orientati spre progres. Ne intarim echipa cu oameni noi, mai multi cu studii si experiente in alte tari europene, dar si cu absolventi dintre cei mai buni, care cresc in firma noastra. Suntem orientati spre lucru organizat, cu proceduri de management al calitatii si bazat pe tehnologie. Am invatat, in primii 25 de ani de arhitectura, ca o firma buna are nevoie de curaj si intelepciune in acelasi timp, ca e nevoie de o cultura solida si o echipa puternica si de o rezistenta in fata tentatiilor si comportamentelor specifice ale speculatorilor sau ale clientilor publici care iti transfera cu usurinta riscurile fara a contribui suficient la reusita proiectelor, care este, de fapt interesul comun.