- Daca pentru constructori si lucrari de executie exista un model de contract reglementat de HG nr. 1/2018, atentionez ca nu avem un contract pentru servicii. Acesta se impune a fi urgent elaborat si implementat, armonizat cu contractele de executie si cu sarcini si obligatii echitabile pentru Parti. Mi se pare absolut firesc sa se clarifice o serie de elemente prin acest contract, cum ar fi plata serviciilor sub forma de onorariu, pe baza de livrabile, la termene rezonabile (nu pe baza de pontaje sau, mai aberant, procente din realizarile constructorilor). Totodata, mobilizarea personalului ar trebui sa se faca de catre prestator in functie de necesitatile proiectului, inclusiv in perioada de garantie, iar penalizarile sa se aplice atunci cand este cazul, la finalul etapelor de prestare a serviciilor. Foarte importanta este acordarea avansului, precum si respingerea de catre autoritatile contractante a unor oferte cu preturi nejustificat de mici.

 

- Din pacate, acesta este intr-o continua modificare, ceea ce implica dificultati deosebite privind predictibilitatea in etapele importante din activitatea noastra: pregatirea si elaborarea ofertelor, prestarea serviciilor, plata lor, receptia livrabilelor. La constructori, situatia este si mai complicata din cauza evolutiei preturilor la materiale, la carburanti etc. Guvernul Romaniei a incercat sa tina pasul cu ceea ce s-a intamplat in urma crizei pandemice si a razboiului din Ucraina, masurile adoptate prin OG nr. 64/2022 privind ajustarea preturilor fiind, insa, insuficiente. In plus, se afla in dezbatere publica modificari ale Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 privind mai multe capitole, vehiculandu-se modificari neconstitutionale in principal legate de plata retroactiva a subcontractantilor! De schimbat ar fi abordarea (in faza preliminara adoptarii unor modificari) unor specialisti din domeniu, astfel ca prin discutii cu "actorii" implicati in activitatile de constructii sa se ajunga la decizii acceptabile pentru toate partile. In continuare, apar hotarari de guvern si ordine de ministru care raspund doar intereselor statului si a unor parti minoritare din piata de constructii.

 

- Consider ca anul 2024, precum si cei ce urmeaza, vor fi ani de referinta in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii in Romania. Exista multe contracte aflate in derulare si depinde doar de noi ca acestea sa fie finalizate la termen. Cand spun noi, ma refer la toti factorii implicati in implementarea proiectelor de infrastructura: autoritati contractante, proiectanti, constructori, supervizori/ consultanti, producatori de materiale de constructii, detinatorii de retele de utilitati, precum si numerosi reprezentanti ai statului: ministerele de resort, Agentia de Mediu, primarii, OCPI, muzeele de istorie etc. Finantarile europene, prin diversele mecanisme alocate dezvoltarii infrastructurii in Romania sunt suficiente in opinia mea, absorbtia acestora fiind principala noastra problema. Am mai spus-o si cu alte ocazii, Comisia Europeana (CE) tinde sa descurajeze birocratia excesiva in aprobarea si avizarea documentatiilor de proiectare, sugereaza folosirea sumelor forfetare la decontarea lucrarilor (liste de cantitati comasate si plata procentuala a acestora), propune o "relaxare" a cerintelor in procedurile de achizitii etc., masuri care, odata aplicate, ar mari ritmul de executie a lucrarilor si ar scadea valoarea sumelor pierdute de catre statele membre din fondurile alocate.

Rezultatele alegerilor din Romania asigura, in principiu, o continuitate in ceea ce priveste stabilitatea fortelor politice. Potrivit CE, Romania are alocate pentru anul 2024 cele mai mari sume pentru dezvoltarea infrastructurii dintre toate statele membre in UE. Marile proiecte vizeaza, in principal, spitale regionale, autostrazi si drumuri expres, reabilitari de cai ferate, alimentari cu apa si canalizari, modernizari si extinderi porturi maritime.

 

- Atat in proiectare/ consultanta, cat si in executie, marile provocari din aceasta perioada sunt reprezentate de implementarea BIM (Building Information Modeling) si lucrarile de tunele. Astfel, reamintesc faptul ca implementarea BIM in Romania este obligatorie pana in anul 2027. Membrii ARIC si-au anuntat disponibilitatea de a lucra cu reprezentantii Guvernului la programul anuntat de acesta. Sunt tot mai multe companii care folosesc programe furnizate de diversi producatori, dar in lipsa unor reglementari, aceste abordari sunt singulare si, desi foarte utile, foarte putin mediatizate. Constructorii sectoarelor de autostrazi care traverseaza muntii Romaniei au achizitionat echipamente performante cu tehnologii speciale pentru executia tunelelor proiectate pe traseu. Este vorba despre tronsoane din autostrada Sibiu-Pitesti, autostrada Lugoj-Deva (Lot 2) si sectorul Nusfalau - Poarta Salajului - Zalau. Din informatiile noastre, acelasi tip de proiectare este utilizat si la elaborarea documentatiei pentru Autostrada Sibiu-Fagaras. Tot mai multe companii de proiectare/ supervizare utilizeaza in activitatea lor softuri privind programele de executie si au achizitionat drone pentru diverse etape ale proiectarii.

 

- Dupa cum precizam anterior, printre obiectivele noastre se numara prezenta ARIC in echipa de elaborare a normelor si tehnologiei BIM, elaborarea unui proiect de contract privind serviciile de proiectare/ consultanta/ supervizare, organizarea de cursuri tematice de catre expertii ARIC, reprezentarea asociatiei noastre si a Romaniei in cadrul structurilor europene si mondiale de profil: EFCA - Federatia Europeana a Asociatiilor de Consultanta si FIDIC - Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti, colaborarea cu partenerii nostri din Ucraina la proiectele ce vizeaza reconstructia acestei tari.

 

- Incercam sa facem constiente autoritatile contractante, ministerele si, pe cat posibil, ceilalti jucatori din piata constructiilor ca proiectarea/ consultanta/ supervizarea sunt activitati primordiale in crearea proiectelor, implementarea si verificarea lor, iar costurile serviciilor noastre reprezinta sume infime raportat la valorile de investitii. Din pacate, de foarte multe ori simtim ca suntem tratati ca un "rau necesar", avand foarte multe obligatii contractuale si prea putine atributii. Este greu sa gestionezi situatiile delicate din derularea contractelor, atunci cand nu esti imputernicit cu prerogative pe masura. Trebuie sa se inteleaga foarte clar ca doar prin colaborare sincera, respect si onestitate partile implicate pot duce la bun sfarsit proiectele.