Impactul crizei financiare asupra domeniului arhitecturii s-a reflectat direct fie prin scaderea numarului de lucrari, fie prin diminuarea anvergurii proiectelor. Arh. Roxana Penisoara – Pirvu, coordonator al biroului individual de arhitectura (BIA) omonim, din Bucuresti, sustine ca previziunile privind indicatorii macroeconomici la nivel mondial confirma faptul ca domeniul proiectarii va trece, in continuare, prin momente dificile. “Chiar si in aceste conditii, cred ca se poate supravietui. Au disparut proiectele mari, s-a redus anvergura lor, insa comunitatea in ansamblu va avea intotdeauna nevoie de arhitect, mai ales intr-o societate ca a noastra, in care sunt inca multe de reparat si/sau construit”, subliniaza Roxana Penisoara - Pirvu. “Arhitectura reprezinta tot ceea ce ne inconjoara, intelegand aici mediul stapanit, transformat si adaptat de catre om. Fie ca vorbim despre un simplu acoperis care apara de ploaie sau de o resedinta generoasa, de o artera rutiera sinuoasa sau de bulevardele largi, oriunde ne-am afla suntem in contact nemijlocit cu arhitectura. Misiunea si rolul domeniului respectiv sunt coplesitoare”, adauga specialistul. O alta dificultate generata de recesiunea economica o constituie transformarea bugetului intr-un criteriu major la elaborarea unui proiect. “Solutiile eficiente, practice si economice sunt preferate in defavoarea marcilor populare si a trendului sau a formalismelor estetice deseori superflue. De asemenea, exista o preferinta evidenta pentru locuinta la scara umana, pentru investitia chibzuita in materialele de finisaj, pentru practic, igienic, durabil si, in acelasi timp, frumos, pentru reciclare si reutilizare. De aceea, cred ca, in sine, criza poate fi o lectie despre nevoi reale, despre cum sa ne intelegem mai bine pe noi insine”, evidentiaza reprezentantul biroului de arhitectura. Exceptand problematicile contextului actual al crizei economice, cu impact real asupra segmentului proiectarii, o alta problema “cronica” in desfasurarea activitatii profesionistilor din bransa de profil este insuficienta intelegere a rolului arhitectului. “Deseori este pusa sub semnul intrebarii necesitatea de a angaja un arhitect, atat timp cat mediul virtual si alte resurse de informare sunt o sursa inepuizabila de proiecte. Din pacate, arhitectul este perceput – in mod gresit - ca o persoana care deseneaza niste planse in vederea obtinerii autorizatiei”, precizeaza Roxana Penisoara - Pirvu. In opinia sa, proiectantul se confrunta cu multe obstacole legate de inertii, prejudecati si necunoasterea rolului sau covarsitor in reusita unui proiect.

Bucurestiul nu dispune de o infrastructura decenta
BIA Roxana Penisoara – Pirvu, infiintat in anul 2008, isi concentreaza activitatea, in cea mai mare parte, pe proiectele civile cu suprafete limitate la maximum 2.000 de mp. Printre cele mai importante obiective se numara un imobil de birouri (S+P+3E) in Voluntari si o hala de birouri, cu atelier de mica productie in Dragomiresti Vale. Arh. Roxana Penisoarǎ - Pirvu considera ca fiecare proiect ofera raspunsuri practice si pertinente, justificate printr-o riguroasa analiza, temelor primite. “Aceasta inseamna, mai intai, sa nu ratez nimic din ceea ce defineste tema: locul si  istoria locului, clientul, valorile sale si bugetul disponibil. Raspunsul continut in proiect trebuie sa fie o forma - invelis - spatiu functional, toate acestea fiind adaptate locului, armonios concepute si bine construite, care, prin utilizare, sa fie implinirea asteptarilor si satisfacerea nevoilor reale ale beneficiarului.  Proiectul finalizat nu este insa o documentatie inghetata si incremenita. El se poate modifica si perfectiona pe parcursul executiei, prin urmarirea punerii acestuia in opera. Numai astfel consider ca se poate indeplini cu succes procesul de proiectare”, precizeaza specialistul. Referindu-se dezvoltarea Bucurestiului, din punct de vedere arhitectural, Roxana Penisoara – Pirvu puncteaza importanta modului in care societatea trebuie sa se raporteze la problemele pe care le intampina orasul. “Crearea, amenajarea si utilizarea spatiului public, asa cum se inteleg acesti termeni intr-o societate responsabila, sunt obiective pe care inca nu le-am atins si reprezinta problematici pe care nu le tratam cu intelegere si maturitate. Nu putem vorbi de spatiu public atat timp cat nu avem o infrastructura decenta. Exista, in schimb, trotuare impracticabile, haos rutier, puzderie de autoturisme in centrul orasului, sistem de transport in comun profund deficitar, benzi pentru ciclisti care au scos pietonul de pe trotuar, borduri de netrecut de niciun carucior, fie el de copil sau de persoana cu dizabilitati. Si acestea sunt doar cele mai vizibile aspecte discutabile. In contrapartida, suntem amagiti cu interminabile razoare de panselute, covorase de gazon, compozitii cu plante gen Buxus Sempervirens mutilate in forme de animale, nenumarate placute cu numele edililor. Mai intai trebuie reparate cele enumerate anterior si abia apoi putem initia constructia orasului la nivel european. Ceea ce este cu adevarat important nu se face, pentru ca nu exista vointa politica. Totusi, in peisajul urban al Bucurestiului se intampla si lucruri frumoase, semnale ca schimbarea in bine este posibila. Un reper, din punctul meu de vedere, este amenajarea Pietei Bisericii Anglicane din Bucuresti de catre arh. Serban Sturdza. Este un exemplu remarcabil despre modul in care trebuie abordat si tratat spatiul public pentru a ne putea alinia standardelor europene”, conchide Roxana Penisoara – Pirvu.