Imobilul Palatul Telefoanelor, situat pe Calea Victoriei nr. 35, Sector 1, Bucuresti, inclus in Lista Monumentelor Istorice Bucuresti, pozitia 2197, a fost executat in doua etape, in anii 1930 si 1940, constructia initiala fiind ulterior extinsa catre str. Matei Millo. Structura initiala de rezistenta a fost supusa unor procese de consolidare multiple, in perioada anilor 1995-2001 fiind derulat un program amplu de consolidare, care a continuat si ulterior, cu o noua etapa in perioada 2019-2021. Fundatiile cladirii au fost identificate de tip izolat, pozitionate sub stalpii metalici, fundate la nivelul nisipurilor si pietrisurilor din litologia locala.

Conform datelor de arhiva, pe intregul perimetru al cladirii, in cadrul procesului de consolidare din anii 1995-2001 au fost dispusi piloti forati din beton armat cu diametrul de 600 mm, utilizati impreuna cu o grinda de fundare continua, cu latimea de 3.000 mm si inaltime variabila. Pilotii au fost utilizati ca suport al unei structuri complementare din beton armat cu armatura rigida, ancorat de corpul structurii principale, cu rolul de rigidizare a acestuia.

Cladirea actualului Teatru "Constantin Tanase", situata pe Calea Victoriei nr. 33, a fost realizata in anii 1934-1940 in stilul modernist specific perioadei interbelice si este incadrata, de asemenea, in categoria monumentelor istorice - fostul imobil "Frascati". Aceasta are regimul de inaltime P+5E, etajele avand functionalitatea de locuinte colective. Din punct de vedere structural, imobilul are o structura pe zidarie portanta. Nu au fost puse la dispozitie informatii concrete referitoare la eventualele lucrari de consolidare realizate asupra imobilului, insa relatarile si documentatiile obtinute confirma realizarea unor astfel de lucrari la sfarsitul anilor 2000.

O particularitate aparte a constructiei a reprezentat-o impartirea imobilului intre multiple entitati - asociatii de locatari, autoritati locale si persoane juridice -, limitand astfel posibilitatea de suplimentare a masurilor de protejare a constructiei, ce pot fi adoptate in mod uzual in cadrul documentatiilor tehnice.

 

 

Initial, pe amplasament au existat 6 corpuri care au fost demolate, dintre care cea mai impresionanta este cladirea de birouri a Palatului Telefoanelor, o structura in cadre din beton armat cu regimul de inaltime S+P+9E realizata in anii 1960, avand o inaltime totala supraterana de 54 de metri.

Demolarea structurii existente s-a realizat etapizat, iar procesul a coincis cu etapele de realizare a incintei noii structuri. Astfel, avand in vedere proximitatea cladirii fata de Palatul Telefoanelor si Teatrul Constantin Tanase, pentru demolarea subsolului existent a fost necesara, intr-o faza initiala, punerea in siguranta a cladirilor invecinate prin realizarea incintei de pereti mulati, care a deservit noii cladiri de birouri. Perioada de realizare a lucrarilor de demolare a fost de aproximativ 6 luni.

Cele 10 cladiri invecinate au fost introduse in programul de urmarire emis de proiectant si pus in aplicare de o firma specializata, care a urmarit comportarea acestora in timpul executiei lucrarilor din santier. In cadrul procesului de proiectare, in urma calculelor specifice au fost stabilite valori maxime de 20 mm ale deplasarilor verticale pentru constructiile invecinate, pe baza carora au fost adoptate sistemele de sprijinire metalica (niveluri de spraituri si pozitionare pe verticala si orizontala). Scopul monitorizarii sistemelor de sprijinire a excavatiilor este de a asigura un grad de siguranta ridicat proiectului pe intreaga durata a lucrarilor de infrastructura, starea de eforturi si de deformatii a masivului de pamant, a structurilor de sprijin precum si a terenului de fundare al constructiilor vecine suferind modificari generate de specificul lucrarilor.

Rolul urmaririi comportarii in timp a structurii de sprijin si a vecinatatilor este de a verifica ipotezele de calcul considerate si de a identifica potentialele diferente dintre conditiile reale din teren si cele considerate in procesul de proiectare, in special dat fiind caracterul deosebit al amplasamentului si al vecinatatilor.

Implementarea sistemelor de monitorizare a fost realizata prin intermediul unitatii specializate, Sixense Romania, fiind utilizat suplimentar si un sistem de monitorizare prin intermediul prismelor optice instalate. Pe baza coordonatelor punctului de statie si a masuratorilor de directii orizontale, directii verticale si distante, prin intermediul programelor de calcul specializate, au fost determinate in timp real coordonatele tridimensionale ale prismelor optice. Rezultatele obtinute prin monitorizare au fost consemnate in cadrul rapoartelor de interpretare, fiind in total inregistrate 45 campanii de monitorizare, fiind constant analizata si confirmata evolutia lucrarilor prin comparatie cu raspunsul structural preconizat al lucrarilor proiectate si stadiul lucrarilor in amplasament.

 

Cladirea Tandem s-a dezvoltat subteran, prin intermediul celor trei subsoluri, pe circa 11,5 metri adancime fata de cota terenului natural, respectiv circa 6 metri sub nivelul hidrostatic al amplasamentului, astfel incat pentru executia lucrarilor de infrastructura a fost necesara realizarea excavatiei sub protectia unei incinte din pereti mulati, precum si realizarea de epuismente pentru mentinerea sub control a nivelului hidrostatic din amplasament. Incinta a fost realizata ca un sistem etans de pereti mulati, prin tehnologia de executie sub protectia noroiului bentonitic cu o grosime de 60 cm, solidarizati la partea superioara prin intermediul unei grinzi de coronament 60x80 cm. Avand in vedere adancimea excavatiei si existenta vecinatatilor situate in imediata proximitate a limitei de proprietate, sistemul de sprijinire al incintei de pereti mulati a fost adaptat la geometria amplasamentului, astfel incat a fost ales un sistem mixt, compus din zone cu pana la 3 niveluri de spraituri orizontale, respectiv zone cu berma si spraituri inclinate. Conexiunea sprait-perete mulat s-a realizat prin intermediul unor filate cu rol de a transmite uniform incarcarea generata de impingerea pamantului. Lungimea panourilor de pereti mulati a fost adaptata la nevoia de limitare a deplasarilor orizontale si incastrarea intr-un strat de argila cu permeabilitate redusa.

 

 

Infrastructura cladirii a fost proiectata ca o cutie rigida realizata prin conlucrarea spatiala dintre radier, planseele de subsol, peretii perimetrali si peretii interiori, capabila sa raspunda in domeniul elastic la plastificarea suprastructurii. Amprenta la nivelul terenului a cladirii este de aproximativ 4.000 mp, iar fundarea s-a realizat in mod direct, prin intermediul unui radier general cu grosime variabila de 120 cm sub zonele de nucleu, respectiv de 80 cm in rest. Peretii perimetrali au grosimea de 30 cm, iar cei interiori au grosimi variabile de 30 cm, 40 cm, respectiv 50 cm pentru zonele de nucleu. Planseele de subsol s-au realizat sub forma unor placi dala de beton armat cu grosimea constanta de 25 cm pentru planseele peste subsolul 3 si subsolul 2, respectiv 30 cm pentru planseul peste subsolul 1.

Avand in vedere functionalitatea diferita a parterului fata de restul etajelor, extinderea infrastructurii mai departe de perimetrul suprastructurii, precum si necesitatea acomodarii de spatii verzi in exteriorul cladirii, placa peste subsolul 1 are cote superioare diferite. S-a urmarit, prin procesul de proiectare, ca placa de cota ±0.00 sa fie capabila sa transfere saltul de forta seismica din suprastructura in mod direct catre elementele verticale din subsol, stalpi si pereti, iar prin modul de alcatuire si detaliere al zonelor de salt s-a avut in vedere ca acest lucru sa se realizeze neintrerupt.

 

 

Suprastructura cladirii Tandem Offices este dezvoltata pe 35 de metri de la nivelul terenului natural, respectiv pe cele 7 etaje care prezinta retrageri graduale de la un nivel la altul. Sistemul structural ales a fost reprezentat de doua zone de nucleu cu pereti de grosime variabila, de la 50 cm in parter, pana la 30 cm la ultimul etaj si un cadru perimetral, realizat din stalpi 60x60 cm si grinzi 40x70 cm.

Sistemul de planseu a fost ales astfel incat sa satisfaca nevoile arhitecturale privind flexibilitatea spatiului interior, avand in vedere functionalitatea de birouri a noii cladiri. Astfel, a fost ales un planseu de tip dala cu capiteluri in dreptul stalpilor. Capitelurile au grosimea de 35 cm, iar in rest planseul are grosimea de 18 cm. Dispunerea elementelor verticale s-a realizat pe un layout caracterizat de distante interax de 8,10 m, astfel incat sa se maximizeze numarul locurilor de parcare din subsoluri. Cu toate acestea, in zona de lobby s-a renuntat la o serie de stalpi, astfel incat sa se realizeze o deschidere mai generoasa de 15,5 m x 15,5 m, adoptandu-se un sistem de planseu casetat atat cu rol structural, cat si estetic. Retragerea graduala a cladirii pe inaltime se realizeaza prin crearea unor terase verzi la fiecare nivel.

 

 

O alta provocare la nivelul proiectarii structurii de rezistenta a reprezentat-o mentinerea in consola a unei portiuni din etajul 7 aparuta datorita retragerilor de gabarit. Astfel, zona de etaj in consola cu deschidere de 5,60 m a fost mentinuta prin intermediul unor grinzi de beton armat de la nivelul terasei cu inaltime variabila de la 1,60 m la 2,30 m si a unor tiranti sub forma de stalpi de beton puternic armati din planul fatadei 30x30 cm, dispusi la distante interax care coincid cu distantele dintre montatii fatadei, astfel incat sa nu incurce din punct de vedere arhitectural.

 

Parte a initiativei Sector 0, proiectul Tandem Offices face parte dintr-o campanie de revitalizare a centrului istoric al orasului si de adaptare a acestuia la tendintele actuale din piata constructiilor. Din punct de vedere structural, s-a reusit realizarea unei structuri de rezistenta optima atat din punct de vedere arhitectural, dar mai ales tehnic si economic. Calitatea lucrarilor de constructii a fost asigurata printr-o urmarire riguroasa a santierului atat pe perioada realizarii lucrarilor de demolare, cat si in timpul executiei structurii de rezistenta prin realizarea de vizite de urmarire saptamanale.