Biroul Dico si Tiganas a pornit dupa ce colaborarea dintre cei doi fondatori, inginerul Florin Dico si arhitectul Serban Tiganas incepuse deja din dorinta de a proiecta si inova prin proiecte. "Eram amandoi dupa circa zece ani de la absolvire, dupa diferite experiente de cariera, cand ne-am dat seama ca suntem interesati de cum se poate proiecta in Romania alaturand mai multe profesii si folosind computerele ca mediu unic, intr-un moment in care calcul si hartia intinse pe plansete inca dominau aceste activitati", isi aminteste Serban Tiganas. Primul proiect realizat in noua formula a fost remodelarea unei cladiri de birouri pentru o fabrica ce apartinea unui grup belgian care producea, la Blaj, berea Bergenbier. "Am folosit multe inovatii la acest prim proiect. Nu le-am fi putut controla fara aportul computerelor. Ne-am dat seama ca arhitectura industriala este un domeniu exigent si satisfacator care, pe langa rationalism si rigoare, te provoaca sa realizezi spatii inteligente si atragatoare pentru cei care muncesc acolo. Acest inceput ne-a prilejuit mai tarziu, peste alti 5-6 ani, ocazia de a ne dedica unei nise a proiectelor industriale pentru clienti cu care am avut peste cincisprezece ani de colaborare si progres. Bosch, De Longhi si Emerson sunt grupurile cu care am lucrat serii de dezvoltari industriale in parcuri dedicate", mai spune Serban Tiganas.

 

 

La doar un an de la infiintarea firmei, biroul de arhitectura a contractat si primul proiect de locuinte sociale pe care il lansa Ministerul Lucrarilor Publice, dupa primul deceniu postrevolutionar in care statul nu a construit nicio locuinta. "A fost experienta care ne-a determinat sa crestem de la o firma mica, de 4-5 oameni, la una de peste 25 de arhitecti si ingineri. Intalnirea cu grupul de firme britanice Mivan Engineering si Kier International a fost providentiala. Au construit dupa proiectele noastre peste 1.800 de locuinte in 100 de cladiri, amplasate in 26 de orase din toata Romania in aproape patru ani. Aceasta colaborare a fost, pentru noi, lectia practica de management care ne-a propulsat in etapa urmatoare de viata a biroului nostru. Rezultatul a fost nu doar faptul ca am vorbit cu totii limba engleza pentru constructii. Intreaga echipa a deprins exigentele proiectului de executie si a colaborarii cu antreprenori internationali. Cea mai importanta invatatura a acestei perioade a fost aceea ca e nevoie sa ai un sistem de lucru bine pus la punct si inteles, dar pe langa acesta mai trebuie sa ai si o echipa cu oamenii potriviti pentru fiecare pozitie", mai spune arhitectul.

 

 

Dupa anii de activitate intensa cu santierele in toate colturile tarii, de la Mangalia la Turnu Severin si de la Craiova la Suceava, trecand prin Sibiu, Gheorgheni si Braila, compania Dico si Tiganas a inceput sa se pregateasca pentru o altfel de prezenta in piata, colaborand in special cu dezvoltatorii locali care isi incepeau cursa pentru realizarea de locuinte. Au continuat proiecte majore de locuire colectiva, dar si proiecte experimentale pentru locuirea unifamiliala.

"Am incercat sa lucram cu cei care doreau sa ridice stacheta calitatii, sa aiba succes in piata prin a construi ansambluri si cladiri tot mai bune, atat din perspectiva spatiala cat si din cea a eficientei si calitatii executiei. Am realizat peste 3.500 de locuinte in anii care au urmat, pana la criza economica si dupa ea, dar dupa 2015 ne-am oprit, renuntand la cateva contracte bune, in derulare. Ne-am oprit pentru ca din foamea de profit a investitorilor a rezultat o presiune pentru compromisuri realizate mai ales pe santier, pentru a altera orice poate fi facut mai ieftin, fara nicio responsabilitate pe termen lung si fata de utilizatorii finali, locuitorii. Portofoliul nostru de lucrari realizate, dar si de proiecte de locuinte care nu s-au concretizat, este populat mai ales cu exercitii prin care am folosit ceea ce am invatat la proiectele anterioare si am incercat sa fim mereu cu un pas inainte. Avem convingerea ca asa trebuie sa evolueze domeniul locuirii. Am construit in Cluj, Sibiu, Bucuresti. Si totusi, in general, aceasta piata e dominata de proiecte care arhitectural sunt, as spune fara rezerve, bolnave", mai spune Serban Tiganas.

 

 

Dupa anul 2005, compania s-a dedicat mai ales proiectelor din domeniul productiei, incepand colaborarea, pe care o continua si astazi, cu grupul german Bosch. "Am realizat impreuna, intr-un ritm constant si sustinut, campusuri industriale cu cladiri de productie, dotari pentru educatie duala, cantine, depozite si cladiri pentru cercetare si dezvoltare. Trebuie sa amintesc aici de colaborarea exceptionala cu liderul echipei de dezvoltare patrimoniala a centralei Bosch de la Stuttgart, arhitectul Christoph Schubert, coordonatorul timp de mai multe decenii a tot ce a insemnat proiectele de dezvoltare de pe tot mapamondul. Domnul Schubert, nascut in Romania, este un profesionist riguros si implicat, ne-a invatat inca de la prima lucrare ca fiecare proiect nou trebuie sa fie mai bun decat precedentul. Vorbea foarte serios si asa a fost in cei peste 15 ani care au urmat. Poate multi arhitecti nu considera constructiile industriale ca fiind prilej de manifestare a maiestriei, fiind doar cutii care contin procese de fabricatie. Nu este deloc asa. Am descoperit si am dezvoltat impreuna cu partenerii nostri de la Bosch spatii pentru oameni creativi si performanti, care realizeaza tehnologiile viitorului", povesteste Serban Tiganas.

Mai multe dintre proiectele acestea au fost publicate si premiate la saloane de arhitectura, in anii care au urmat, ceea ce a insemnat ca eforturile echipei au fost sesizate.

In paralel, specialistii de la Dico si Tiganas au dezvoltat mai multe proiecte pentru domeniul productiei de tehnologie, bunuri de consum sau industria alimentara. In aceeasi perioada a dezvoltat si modul de lucru in BIM, care s-a dovedit a fi etapa urmatoare a firmei. Aceasta formula a permis colaborarea cu parteneri internationali, alaturi de care a realizat in BIM proiecte de centre pentru date amplasate in zone indepartate, precum nordul Suediei, aproape de Cercul Polar, in Golf, sudul Africii, America Latina sau California.

 

Programul de arhitectura care a adus cea mai mare notorietate companiei clujene de arhitectura a fost cel al dotarilor pentru sport, stadioane si sali polivalente. Noua calatorie a inceput din zona privata, cand echipa CFR Cluj, care a devenit o mare campioana la fotbal in ultimii 15 ani, avea nevoie de o modernizare a stadionului. "Am realizat un proiect amplu, radical si curajos, care insa, spre dezamagirea noastra, nu a putut fi construit dintr-un motiv clar: echipa s-a calificat in Champions League si trebuia sa joace la Cluj in mai putin de un an cu Chelsea. Schimbarea de obiectiv ne-a prilejuit o colaborare spectaculoasa cu o firma olandeza specializata in tribune metalice demontabile, de mare capacitate", isi mai aminteste Serban Tiganas. Noua tribuna, realizata intr-o formula hibrida, cu o infrastructura din beton armat, cuprinzand parcari, vestiare si spatii tehnice si o suprastructura din otel cu asamblari metalice demontabile, a fost gata intr-un timp record.

 

 

Aceasta experienta a deschis calea biroului de arhitectura catre lumea foarte speciala a constructiilor sportive. Au urmat Stadionul Cluj Arena, inaugurat in 2011, dar si arenele Ion Oblemenco din Craiova (2017), Pandurii din Targu Jiu (2019) si cea mai recenta realizare, Stadionul National de Rugby Arcul de Triumf, din Bucuresti, la finalul lui 2020. Biroul clujean a fost de doua ori nominalizat la premiile pentru arhitectura ale Uniunii Europene, Mies van der Rohe, si a "cules" numeroase premii si aprecieri in tara si internationale. "Povestea stadioanelor e lunga si pasionanta, presarata cu crize, rezolvate cu inovatii tehnologice si abilitati antreprenoriale. Acum avem in studiu alte doua stadioane, la Bistrita si la Oradea", anunta arhitectul.

Salile polivalente reprezinta o alta componenta a infrastructurii sportive, care au adus notorietate companiei Dico si Tiganas. Primul proiect realizat cu succes a fost sala polivalenta din Cluj, care se numeste acum BT Arena si care a devenit cea mai moderna constructie de acest tip din tara, in 2014. In 2017, arhitectii au realizat un upgrade al acestui proiect pentru campionatul european de baschet FIBA, iar in 2020, sala a fost, pentru o vreme, pregatita ca spital pentru tratarea Covid-19.

In prezent, biroul Dico si Tiganas are in santier o sala noua la Bistrita, intr-un parc sportiv. Conceptul noii cladiri a fost finalizat in 2020 si este in curs de contractare pentru construire. Un alt proiect aflat in implementare este reprezentat de noua sala polivalenta din Brasov, cel mai nou proiect sportiv realizat.

 

"De mai multi ani ne gandim si ne dorim sa lucram in domeniul sanatatii, considerand ca spitalele si clinicile sunt extrem de necesare si de sofisticate tehnologic pentru a necesita abilitatile pe care le-am dobandit. Ne-am intalnit cu cateva proiecte de mici dimensiuni, dar am continuat sa ne pregatim si sa asteptam momentul prielnic pentru a aborda un proiect important. Ne-am dat seama ca lumea spitalelor contemporane a evoluat foarte mult, iar noi nu avem inca niciun exemplu de bune practici in Romania recenta. Pentru a aborda un astfel de proiect ne-am cautat si am avut sansa sa gasim partenerii de care aveam nevoie, la Barcelona", spune Serban Tiganas. Biroul Pinearq are in portofoliu cladiri spitalicesti remarcabile, colaborand cu doi arhitecti din Romania, Jenica Craiu si Alexandra Demetriu. In aceasta formula, biroul Dico si Tiganas a abordat concursul international organizat de Ordinul Arhitectilor din Romania pentru Consiliul Judetean Cluj, in scopul proiectarii Centrului Integrat de Transplant si a castigat acest concurs intr-o companie remarcabila a unor echipe romanesti si internationale. In prezent, arhitectii lucreaza la primele faze ale dezvoltarii acestui proiect, care este o premiera importanta pentru companie.

 

 

Spitalul Monza Ares din Cluj-Napoca, finalizat in anul 2018, este dedicat unor interventii speciale de chirurgie cardiovasculara. Cladirea istorica este pozitionata in vestul zonei centrale a orasului, acolo unde se grupeaza clinicile universitare si cele private. Nu este monument istoric, dar are valoare ambientala si, prin urmare, in procesul de proiectare au trebuit respectate exigente de conservare a anvelopei spre spatiul public.

"Cladirea a fost multi ani clinica studenteasca, situatie care ne-a oferit sansa de a pastra functiunea din perspectiva reglementarilor urbanistice. Spre curte totul se schimba. Am realizat o extindere necesara pentru circulatiile interioare cu structura usoara si inchidere contemporana. Am folosit, partial, acoperisul si unul dintre peretii din spate pentru a amplasa multitudinea de echipamente tehnice necesare functionarii unei astfel de cladiri", a declarat arh. Serban Tiganas, autorul conceptului arhitectural al cladirii.

O mare provocare in realizarea acestui proiect a fost reprezentata de asigurarea locurilor de parcare impuse de primarie. Echipa de arhitecti si proiectanti a folosit o constructie subterana pentru un robot care stocheaza automat 16 autovehicule.

Unii dintre cei mai valorosi chirurgi cardiologi din Cluj salveaza vieti in acest spital care imbina trecutul cu viitorul.