Agenda Constructiilor
Vineri, 19 August 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - GENSLER: Reconnect, noile strategii de design pentru lumea post-pandemica
GENSLER: Reconnect, noile strategii de design pentru lumea post-pandemica
Arhitectura & Proiectare Publicat de Ovidiu Stefanescu 22 Iun 2022 06:50
Odata cu inceputul pandemiei, omenirea s-a confruntat cu provocari care au schimbat literalmente "jocul". Criza de sanatate fara precedent si consecintele sale economice continua sa aiba efecte, care se vor manifesta pe termen lung. Concomitent, tulburarile sociale, combinate cu amenintarea continua a schimbarilor climatice, au contribuit la formarea unui nou punct de vedere asupra problemelor in materie de echitate si sustenabilitate. In prezent insa se intrevad semnele unui nou inceput, marcat de speranta. Campania de imunizare aflata in curs de desfasurare si anticiparea revenirii la comportamentele sociale consacrate, induc un sentiment clar de optimism. Cea mai importanta lectie invatata de la pandemie a fost aceea a solidaritatii, iar aceasta nu intr-un mediu virtual, ci intr-un spatiu comun. Zonele de locuire, de munca si socializare constituie un element esential pentru existenta umana, iar absenta comunicarii in afara lor le-a subliniat inca o data valoarea.
 
Cadru familiar, fezabil si tangibil in acelasi timp
In momentul in care, siliti de conditiile speciale, oamenii au renuntat la multe dintre respectivele spatii, concomitent au fost irosite experientele aferente lor. In prezent, intelegerea relatiei dintre cele doua elemente - emotii/experiente si locuri - este mai clara decat oricand. In anul 2021, multi dintre oameni si comunitati scrutau viitorul pentru a identifica sansele de recuperare a lucrurilor pierdute, in special a celor intangibile. Pandemia nu s-a incheiat inca, iar multe persoane se confrunta cu o serie de presiuni economice, cu efectele recesiunii etc. Pentru toata lumea, cheia unei reveniri la normalitate incununate de succes este reprezentata de asezarea fiintei umane si a nevoilor sale in centrul atentiei, iar designul si arhitectura constituie elemente care pot facilita acest demers. Proiectarea orientata spre factorul uman nu a fost niciodata mai importanta ca in perioada curenta. O strategie viabila pentru viitorul apropiat nu poate fi alta decat cea mentionata anterior, implementata treptat, pe masura revenirii la birouri, restaurante, sali de sport, scoli, hoteluri si, in general, in locurile pe care omenirea s-a invatat sa le pretuiasca. Planeta traverseaza actualmente o perioada de profunda transformare, iar implementarea unei asemenea directii de actiune va ajuta beneficiarii sa reimagineze un cadru familiar, potrivit nazuintelor lor, fezabil si tangibil, in acelasi timp.
 
 
Separarea fortata le-a reamintit oamenilor valoarea reala a spatiilor fizice
Inca de la izbucnirea crizei sanitare, factorii de decizie din arhitectura si constructii, precum si anumite organizatii de profil au incercat sa se lupte cu presiunile recesiunii economice, cu inechitatile sociale inerente, cu efectele negative ale schimbarilor climatice etc., in acelasi timp incercand sa remodeleze posibile scenarii de resetare din viitor. La fel cum vaccinul a fost lansat simultan pe tot globul, in mod similar va avea loc si procesul de revenire la normalitate a mediilor citadine. In aceasta ordine de idei, pentru dezvoltatori, antreprenori si proprietari este important sa se identifice oportunitatile avute la dispozitie pentru a spori valoarea imobilelor, adaptandu-le la realitatea post-pandemica. In perioada ultimilor doi ani, din cauza reglementarilor legislative menite sa limiteze efectele nocive ale pandemiei, au fost eliberate aproape in totalitate spatiile frecventate in mod curent, oamenii renuntand deliberat inclusiv la experientele asigurate de acestea. Practic, locuintele s-au transformat, fortat, in spatiul singular de munca si recreere. Au proliferat, dupa cum era normal, serviciile de livrare la domiciliu, iar consumul de tehnologii virtuale si digitale a crescut exponential, dintr-o necesitate de comunicare lesne de inteles. Initial, utilizatorii au fost impresionati de tehnologiile care permiteau conectarea fara bariere, insa in timp a aparut epuizarea. Absenta contactului direct cu interlocutorii si lipsa socializarii au demonstrat cat de importante sunt aceste aspecte. Separarea fortata le-a reamintit oamenilor valoarea reala a spatiilor fizice de munca, viata, agrement etc. In viitor, dupa ce provocarile pandemiei vor fi luat sfarsit, procesul de recuperare va fi potentat tocmai de aceasta dorinta de revenire la normalitate. Felul in care respectivul proces se va derula va fi insa problematic. O conditie esentiala este si aceea a realinierii zonei imobiliare la noua experienta umana. Un astfel de proces extrem de complex va fi posibil doar prin centrarea atentiei asupra utilizatorilor inca din faza de proiectare, pentru a crea premisele adaugarii de valoare destinata unui viitor in care factorul uman va acorda prioritate exploatarii bunurilor imobiliare pornind de la experienta castigata in timpul crizei sanitare. Constructiile sunt, prin natura lor, scena pe care omul isi traieste viata, iar valoarea lor ar putea fi maximizata doar daca se porneste de la ideea de imbunatatire a experientei umane.
 
 
Proiecte puternic conectate la aspiratiile oamenilor
Inca de la inceputul restrictiilor, in martie 2020, Gensler a demarat un amplu proces se reimaginare a ceea ce pandemia ar putea schimba in ceea ce priveste viitorul oraselor. Compania si-a consolidat rolul de ghidare a industriei printr-o atitudine marcata de creativitate in ceea ce priveste solutiile de proiectare, leadership in actiunile de cercetare si gandire strategica referitor la recuperare. Practic, a fost organizat un sistem colectiv special destinat acestui scop, in care expertii din cadru a 50 de birouri active in diverse domenii de design au lucrat la identificarea unor solutii pentru definirea noilor abordari in materie de sanatate, bunastare, echitate si schimbarile climatice. Tema-cheie a intregului proces de creatie a fost cea a conturarii unui nou mod de intelegere a conceptului de bunastare globala. Prin dezvoltarea unor idei post-pandemice si a unor strategii pentru clientii care au apelat la serviciile Gensler, s-a reusit o planificare coerenta a masurilor corective, ce a facut posibila depasirea dificultatilor in conditii de siguranta si chiar consolidarea companiilor in timpul procedurilor de recuperare. Strategia formulata de Gensler i-a ajutat pe clienti sa treaca peste socurile crizei, oferindu-le sfaturi pretioase despre modul de adaptare la noua paradigma si la viata care va urma procesului de imunizare impotriva noului coronavirus. De asemenea, cercetatorii au furnizat o serie de date extrem de utile referitoare la viitorul relatiilor de munca. Timp de mai mult de doi ani, sute de milioane de angajati de pe intregul mapamond au adoptat sistemul lucrului de la distanta, dar datele colectate in perioada respectiva au relevat dorinta majoritatii de a reveni la sistemul clasic ce presupune activitatea in cadrul birourilor, chiar daca aceasta nu va mai fi similara celei din anii care au precedat criza sanitara. In esenta, s-a demonstrat faptul ca cei mai multi dintre oameni tanjesc dupa interactiune si opteaza masiv pentru intoarcerea la sistemele clasice, chiar si cu asumarea unor reguli noi. De multa vreme, Gensler cerceteaza si observa cu atentie rolul critic al oraselor lumii, obiectivul principal al acestor eforturi fiind acela de a realiza proiecte in deplina concordanta cu aspiratiile oamenilor care traiesc, muncesc si se recreeaza in respectivele arealuri. Modelarea oraselor viitorului care sa aiba in centrul lor experienta umana a constituit punctul nodal al operatiunilor de proiectare, iar in prezent aceasta asertiune este mai valabila ca oricand.
 
 
Tendinte pe termen lung ce afecteaza urbanismul si modul de construire
Potrivit rezultatelor sondajului City Pulse Survey, legaturile oamenilor cu orasele se schimba pe masura ce pandemia continua sa perturbe viata citadina - in special, in ceea ce priveste securitatea transportului public. De aici rezulta in mod direct o tendinta spre asa-numitele "Cartiere de 20 de minute", caracterizate prin faptul ca fiecare centru comercial, rezidential si institutional se situeaza unul fata de celalalt la o distanta ce poate fi parcursa in maximum 20 de minute de mers pe jos sau cu bicicleta. Pe masura ce sunt ridicate masurile restrictive si cele de izolare, oportunitatile de majorare a profitabilitatii companiilor specializate in dezvoltare imobiliara se majoreaza. Dat fiind faptul ca este vorba despre o tendinta pe termen lung, ce va afecta in mod direct sanatatea, bunastarea si experienta umana, este clar ca aceste elemente se vor situa in mod obligatoriu in centrul deciziilor de proiectare. Atunci cand un oras sau un activ imobiliar este examinat din punct de vedere valoric, un element central este reprezentat de identificarea acelor locuri care nu respecta principiile mentionate anterior si care, implicit, isi depreciaza accelerat valoarea prin insusi refuzul oamenilor de a le ocupa. Este vorba, in general, despre cladiri cu clasificari nesatisfacatoare in ceea ce priveste sustenabilitatea. Devine tot mai clar pentru specialisti faptul ca schimbarile climatice indeplinesc premisele pentru a defini cel mai precis vremurile actuale. Amenintarea cu o criza iminenta din acest punct de vedere este de data mai veche, iar pandemia nu a facut altceva decat sa demonstreze ca o provocare pur naturala are capacitatea de a "pune in genunchi" complexele sisteme economice concepute de om. De aceea, este simplu de imaginat modul cum intensitatea tot mai mare a schimbarilor climatice poate genera un efect similar sau chiar mai dur. Acest lucru este valabil mai ales pentru imobile comerciale prezente in zonele de coasta, unde cresterea nivelului apelor reprezinta o amenintare continua (trebuie mentionat faptul ca 90% dintre zonele urbane existente pe glob au o astfel de pozitionare).
 
 
Minimizarea emisiilor de gaze cu efect de sera generate de utilizarea cladirilor
Concluzia este ca proiectarea si executia de "cladiri sanatoase" va fi o cerinta critica in perioada urmatoare, servind atat ca oportunitate, cat si ca imperativ pentru toate companiile serioase din lume. Revenind la principiile cartierelor de 20 de minute, acestea vizeaza facilitarea accesului la bunuri si servicii, in special cele de natura alimentara si de asistenta medicala, punand la dispozitia beneficiarilor o mare diversitate de locuinte, de diferite tipuri, dimensiuni, niveluri de accesibilitate etc. Scopul este acea de a simplifica rutele intre domiciliu si locul de munca, de a asigura accesul la aer curat, de a evita aglomerarile si disconfortul legat de poluare in multiplele sale forme de manifestare etc. In ceea ce priveste parcursul catre asa-numita tinta "net zero" ce defineste anularea amprentei de carbon, proiectul Gensler Cities (GC3) constituie angajamentul de a atinge, in urmatorii 10 ani, neutralitatea absoluta in toata activitatea. De asemenea, GC3 reprezinta o chemare adresata atat industriei de profil, cat si clientilor pentru a se ralia la acest demers. In vederea atingerii obiectivului stabilit, se impune minimizarea emisiilor legate de utilizarea cladirilor (carbonul de exploatare) si a celor aferente executiei acestora (carbon incorporat). Pandemia a relevat, printre altele, necesitatea acordarii unei prioritati absolute sanatatii, in acelasi timp inegalitatea rasiala si amenintarea continua a schimbarilor climatice reflectand in mod fidel problemele curente de echitate sociala si sustenabilitate. Toate cele mentionate anterior constituie motive suficiente pentru modelarea viitoare a comunitatilor avand in centrul sau designul orientat spre oameni. In plus, crearea unui mediu construit care sa-i motiveze pentru a parasi confortul locuintei personale necesita o abordare holistica de proiectare, concentrata pe experienta umana. Expertii implicati in design trebuie sa inteleaga care sunt factorii ce stimuleaza comportamentul cotidian, care promoveaza interactiunea umana si optimizeaza eficacitatea activitatii la locul de munca. Pandemia a demonstrat, in mod paradoxal, necesitarea interactiunii directe intre oameni, ca o conditie esentiala atat pentru bunastarea personala, cat si pentru prosperitatea economica. De aceea, toate eforturile se concentreaza in jurul rezolvarii ecuatiei: cum pot fi adusi oamenii inapoi impreuna in conditii de siguranta si cum li se pot asigura spatii care le permita sa se simta confortabil. Raspunsul rezida in puterea designului si in capacitatea acestuia capacitatea de a raspunde nevoilor umane in permanenta evolutie.
 
 
Echitate si diversitate - conditii esentiale pentru succes
Rezumand cele prezentate anterior, este utila o trecere in revista a celor mai importante elemente asupra carora ar trebui sa se concentreze proiectarea viitorului. In primul rand, se impune o regandire a securitatii medicale. Pandemia a reprezentat un semnal de alarma dat domeniului sanatatii, care a demonstrat necesitatea de concepere a unor ecosisteme care sa aiba capacitatea de a functiona si la un stres maxim. In al doilea rand, in viitor atentia se va concentra pe inovare, proces in care agilitatea, capacitatea de formulare a ideilor si noutatea vor avea un rol central. In al treilea rand, se impune conturarea unor strategii de regandire a longevitatii intr-o lume a incluziunii, cu atat mai mult cu cat criza a aratat ca desi boala a afectat intreaga populatie, batranii au avut cel mai mult de suferit. De asemenea, trebuie avuta in vedere schimbarea masiva a modelelor de activitate, pandemia incurajand formarea de noi comportamente si adaptarea rapida la tehnologii inedite de lucru. De aceea, in prezent, organizatiile din intreaga lume remodeleaza viitorul locului de munca pe baza experientelor castigate, in noua paradigma biroul fizic continuand sa joace un rol central in crearea mai multor experiente conectate si echitabile. Toate acestea sunt legate de o a patra perspectiva, ce redefineste locul de munca pornind de la atribute de flexibilitate, bunastare, facilitati practice si concentrare asupra indeplinirii asteptarilor. Tot de cladirile de birouri este legata si cea de-a cincea exigenta, dezvoltatorii fiind obligati sa implementeze metode inovatoare, care sa asigure o comunicare informala cu potentialii clienti din epoca post-pandemica. O alta provocare importanta este cea a repozitionarii cladirilor existente, care constituie un activ ce poate asigura o oportunitate masiva de reconsiderare a zonei comunitare, fara un impact suplimentar in ceea ce priveste amprenta de carbon. O cerinta suplimentara este cea a utilizarii datelor, analizelor spatiale si a altor informatii simulare in vederea atingerii obiectivului de creare a unui mediu mai sanatos pentru utilizatori. In al optulea rand, noua realitate sociala implica schimbari majore ale stilului de viata, pentru care este necesara stabilirea profilului consumatorului semnificativ si a conexiunilor pe care acesta le solicita, respectiv a conceptelor ce definesc simtul de proximitate in faza de recuperare dupa pandemie.
 
*** Articol realizat pe baza cercetarii "Reconnect - strategii de proiectare in lumea postpandemica", realizate de expertii Gensler.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
VideoConfAC-iulALLBIMTERAPLASTAUTODESK
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
AUGUST
2022!
 
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
CELCO 2020
BMI_Icopal
ERBASU CONSTRUCT
Ubitech
rigips
viarom
FRONTALE
hidroplasto
MAKITA
leviatan
Acvatot 2019
hilti
strabag nivel 1
leviatan
CONCEPT STRUCTURE

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
econet
AICPS_30
ef-de-n
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere