Prin Hotararea de Guvern nr. 1116/2023 a fost modificata HG 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul cadrul al documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice introducandu-se cateva elemente de mare importanta pentru derularea proiectelor publice, noutati privind parteneriatul public-privat, dar si cateva aspecte care complica procesul de proiectare.

 

Elementul modificator de o importanta deosebita se refera la aparitia in cuprinsul devizului general a Capitolului 7, denumit „cheltuieli aferente marjei de buget si pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de pret”, care conform formulei de calcul se aplica pentru capitolele privind amenajarea terenului, asigurarea utilitatilor, proiectarea si asistenta tehnica, cheltuielile privind investitia de baza (constructii si instalatii) si organizarea de santier, insemnand un procent de 25% din valoarea acestora.

Aceasta noutate conduce la obligatia proiectantilor si a beneficiarilor de a include in buget cuantumul mentionat pentru situatii in care apar majorari de preturi la materiale si manopera, atat in executie, cat si in proiectare, asa cum s-a intamplat in ultimii doi ani, in scopul prevenirii unor eventuale blocaje in cadrul proiectelor. Chiar daca si in trecut exista cota de cheltuieli neprevazute de 10% pentru cladiri noi, respectiv 20% pentru interventii asupra cladirilor, aceasta se reflecta doar in preturile executiei, nu si in cazul proiectarii. Cum anul acesta au crescut salariile in domeniul constructiilor, au fost reintroduse contributii catre bugetul de stat, aceste cheltuieli impacteaza direct si valoarea orei de proiectare, asistenta tehnica sau onorariul verificarii de proiect, a expertizarii, etc.

O alta noutate este cea la continutul cadru al documentatiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investitii care sunt realizate sub forma de parteneriate public-private, de concesiuni de lucrari sau de serviicii, care vine sa reglementeze parteneriatele mentionate, continutul fiind similar cu cel destinat investitiilor publice.

Reapare in terminologie notiunea de „standard de cost” doar ca intelesul acesteia reprezinta o raportare la alte investitii similare si nu o normare asa cum exista in trecut.

 

In schimb, in continutul devizului general apare pe linia 3.4 in care exista „certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor”, o completare denumita „auditul pentru siguranta rutiera”. Acest audit este definit in Legea 265/2008 privind gestionarea sigurantei circulatiei pe infrastructura rutiera, fiind realizat de catre un auditor atestat de catre ARR (Autoritatea Rutiera Romana) pe baza de examen care este absolvent al unei institutii de invatamant superior avand licenta si master in domeniile constructiei si proiectarii drumurilor, ingineria transporturilor sau ingineria autovehiculelor rutiere, cel putin 3 ani experienta in domeniile mentionate, apt medical si detinator al unui permis de conducere categoria B.

Acest auditor efectueaza o evaluare de impact asupra sigurantei rutiere, inspectia de siguranta rutiera si desigur, auditul de siguranta rutiera pentru proiectele de infrastructura ce vizeaza autostrazile, drumurile nationate si judetene, precum si strazile de categoria I si II, celelalte categorii de cai de circulatie fiind exceptate de la auditare. Auditarea se realizeaza sub umbrela ARR prin persoanele fizice atestate care sunt alese pe anumite criterii (de proximitate a domiciliului fata de drumul studiat, gradul de incarcare, etc). ARR incheie un contract cu beneficiarul auditului (UAT sau companie de stat), iar procesul de audit se desfasoara in faza preliminara a proiectului, ca fundamentare a documentatiei SF sau DALI, dupa caz, masurile dispuse prin audit fiind preluate in documentatiile tehnice elaborate pe faze de proiectare conform HG 907/2016.

 

 

Tot la capitolul noutati introduse in devizul general, apare subpunctul 3.8.3, linie de buget pe care vor fi mentionate costurile privind coordonarea in materie de securitate si sanatate in munca conform HG 300/2006, aspect important avand in vedere ca aceste cheltuieli erau omise de multi dintre proiectanti si obligau autoritatile contractante sau executantii sa identifice alte surse de venituri pentru acoperirea acestora.

Asadar, pe final de an, avem o noua structura a devizului general, mai explicit, cu mai multe puncte de bugetat, care cu siguranta va conduce in 2024 la cresterea bugetelor de investitii, astfel ca nu ar trebui sa existe mirare si surprindere din partea celor mai putin implicati in investitii cand vor fi vehiculate in mass-media diverse cifre care ii vor pune pe ganduri, nefondat ce-i drept, pe cei care le vor vedea sau le vor auzi.