In anul 2019, aportul economiei digitale a fost estimat pana la 16% din PIB, daca avem in vedere digitalizarea din sectoare precum agricultura sau cel public. Conform definitiei restranse, contributia economiei digitale* la formarea PIB este estimata la 8,6% la nivelul anului 2019, cifra prin care Romania se situeaza sub media UE, insa relativ in linie cu tarile vecine, potrivit unui studiu ANIS, realizat de Ernst & Young. Totodata, doar sectorul IT&C - servicii a generat in 2019 o valoare adaugata bruta de 12,3 mld. EUR, cu o contributie de 5,5% in PIB. Cu toate acestea, definitia cuantificabila a economiei digitale trebuie extinsa astfel incat sa cuprinda realitatea impactului tehnologic care depaseste granitele industriei IT&C si Banking, recunoscand astfel aportul real al economiei digitale.

Digitalizarea devine intr-o masura tot mai mare parte integranta a activitatii companiilor din toate sectoarele. In anul 2020, pandemia de COVID-19 a accelerat schimbarea in randul companiilor, conducand la progrese care cel mai probabil s-ar fi realizat pe un termen mai lung in conditii normale. Astfel, contributia economiei digitale in termeni reali nu mai poate fi limitata la acele sectoare clasificate in mod traditional ca fiind de profil. Conform analizei, digitalizarea unor domenii de activitate precum agricultura, servicii financiare, transport si logistica, servicii medicale, telecomunicatii, utilitati si productie a contribuit semnificativ la cresterea economiei digitale si a dublarii procentajului de contributie la PIB, impactul fiind estimat la 16% in 2019.

“Avand in vedere faptul ca procesul de digitalizare a fost substantial accelerat de contextul creat de izbucnirea pandemiei COVID, riscam ca ignorand acest fenomen sa ignoram si realitatea adevaratei contributii a economiei digitale la PIB. In prezent, economia digitala se extinde mult in afara granitelor sectorului IT&C si cuantificarea acestei observatii este cruciala pentru a surprinde realitatea economiei Romanesti din ultimii ani. Ceea ce acest studiu reuseste sa evidentieze este atat adevarata valoare a economiei digitale si impactul pozitiv al acesteia asupra PIB-ului Romaniei, cat si nevoia imediata de prioritizare a acestui segment”, a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS.

Sectorul IT&C - servicii a avut cea mai mare contributie din perspectiva veniturilor - 5,5% din formarea PIB, respectiv o valoare adaugata bruta de 12,3 mld EUR, urmat de categoriile IT&C - alte componente (2,5%), comert online (0,4%), banking digital (0,1%), sectoare cu componenta de vanzari online (5,6%) si digitalizarea serviciilor publice (1,8%). Desi detine inca o pondere redusa la formarea PIB, segmentul de retail online a inregistrat o crestere semnificativa, de la 0,1% in 2015 pana la 0,4% in 2019. De asemenea, segmentul de banking digital a inregistrat o pondere redusa de-a lungul timpului, dar se estimeaza ca va cunoaste cresteri ca urmare a investitiilor semnificative facute de banci in ultima perioada pentru dezvoltarea sistemelor de online banking. Totodata, se observa o dinamica semnificativa la nivelul anului 2020, ca efect al digitalizarii accelerate in contextul COVID-19, cu o crestere a contributiei activitatii IT&C - Servicii de la 5,5% in 2019, pana la 7,5% in trimestrul al doilea al anului 2020.

Pe de alta parte, raportat la dinamica in timp, cea mai ridicata crestere a fost inregistrata de segmentul de retail online si banking digital. Astfel, rata medie anuala de crestere a segmentului retail online intre 2015-2019 a fost de 32,8%, iar banking-ul digital a crescut cu o rata medie anuala de 19,1%. Per total, in acelasi interval temporar, economia digitala a inregistrat un ritm de crestere medie anuala de cca. 11,3%, peste cresterea PIB aferenta aceleiasi perioade (8,7% in termeni nominali si 4% in termeni reali). De altfel, in perioada 2015-2019 numarul companiilor care au in vedere activitatea de retail online a cunoscut o crestere medie anuala de 19,3%, iar companiile care activau in aceasta arie si-au dublat numarul de angajati din 2014 pana in 2018.

Nu in ultimul rand, desi Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste interactiunea online cu autoritatile publice cu un procent de 12%**, media UE fiind de 55%, analizand stadiul curent de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene si tendintele din ultima perioada se poate identifica un potential major de crestere la nivelul segmentului de e-government in Romania.

Tara noastra inregistreaza a doua cea mai accelerata rata de crestere a economiei digitale in ultimii cinci ani, primul loc fiind ocupat de Bulgaria. Potrivit studiului, exista o serie de factori care influenteaza evolutia viitoare a economiei digitale si, care, in functie de intelegerea si adresarea lor corespunzatoare, se pot transforma (sau nu) in motoare de crestere ale acesteia. Printre acestia se numara: factorii demografici, sistemul educational din Romania, abilitatile tehnologice existente si investitiile in dezvoltarea competentelor digitale, dotarea tehnologica la nivel national, transformarea digitala a bancilor traditionale, initiative de sprijin ale sectorului IT&C si/sau viitorul in tehnologie.

Economia digitala, in mod restrans, se refera la acele activitati economice desfasurate prin utilizarea tehnologiilor digitale, cuantificarea acesteia fiind operationalizata ca suma a componentelor: IT&C- Servicii, IT&C - Alte componente, Retail online, Banking Digital. In mod extins, sub umbrela economiei digitale se afla si acele sectoare cu componente de vanzari online si in proces de digitalizare.