- Industria IT continua sa fie caracterizata de o mare diversitate in materie de tipuri de activitati, tehnologii si modele operationale. Avem 48.405 companii inregistrate in sectorul IT&C, dintre care 45.467 in segmentul IT si 2.938 in segmentul telecomunicatii. Principala componenta - dezvoltarea de software la comanda - realizeaza 40,24% din cifra de afaceri totala si a inregistrat o crestere de 19,92% in 2023, contribuind la generarea unei valori adaugate brute (VAB) de 50,9 miliarde lei, in crestere cu 19,5% fata de 2022. In aceeasi perioada, industria de telecomunicatii a ajuns la o VAB de 12,4 miliarde de lei, in crestere cu 20,4% fata de anul 2022. Unul dintre punctele centrale ale studiului publicat de ANIS este capacitatea sectorului IT&C de a genera un efect multiplicator major asupra economiei. Impactul total al industriei asupra PIB-ului in 2021 (cel mai recent an pentru care am putut folosi seturi de date complexe) a fost de 14,16%. Impactul direct reprezinta contributia generata strict de activitatile companiilor IT&C, si anume 7,99% din PIB. Acesta include dezvoltarea si livrarea de solutii software si servicii tehnologice. In ceea ce priveste impactul indirect, acesta se refera la cererea suplimentara de bunuri si servicii generate in alte industrii pentru a sustine activitatea IT&C. In Romania, acest impact indirect reprezinta 2,74% din PIB. Practic, cresterea activitatilor IT&C genereaza cerere pentru furnizori din alte domenii, cum ar fi logistica, servicii profesionale sau productie de hardware. Impactul indus deriva din consumul angajatilor din sector si industriile conexe, ceea ce contribuie cu 3,42% din PIB. Astfel, impactul total al sectorului IT&C a fost de 45,3 miliarde euro, ceea ce consolideaza pozitia acestuia ca motor esential al economiei romanesti. De asemenea, studiul arata ca peste 880.000 de locuri de munca au fost create direct si indirect de industria IT&C in 2021.

 

- In sectorul IT erau, la sfarsitul anului 2023, 190.152 de angajati, iar in comunicatii 55.523. La fel de important este efectul de antrenare in economie pe care il are industria, respectiv capacitatea de a duce la crearea de locuri de munca in alte sectoare economice, calculat la peste 880.000 de persoane, in total, la nivelul anului 2021. In acelasi timp, este esentiala contributia la buget a angajatilor nostri, sectorul IT&C fiind cel mai mare contribuabilul raportat la numarul de angajati la bugetul asigurarilor sociale, de exemplu. Cererea de specialisti IT se mentine ridicata, nu doar in industrie, ci in toate sectoarele economice, care se digitalizeaza in ritm accelerat, pentru a se mentine competitive. Anticipam ca aceasta cerere va continua si in anii urmatori.

La nivelul economiei, procentul de specialisti IT in numarul total de angajati este, in Romania, cam la jumatatea mediei Uniunii Europene. In acelasi timp, va fi nevoie de cunostinte digitale avansate si in alte profesii, pentru a include instrumentele digitale in munca lor. Integrarea STEM (stiinta, tehnologie, inginerie si matematici) ca directie transversala la nivelul sistemului de educatie si adecvarea programei de specialitate la nevoile de formare ale industriei de IT reprezinta masuri prin care sistemul educational poate raspunde nevoii de a pregati o baza solida de talente si un numar de absolventi corelat cererii tot mai mari din domeniu. Romania trebuie sa investeasca in educatie si formare continua pentru a satisface nu doar cererea crescanda a industriei IT, ci si nevoia resurselor umane specializate pentru implementarea proiectelor nationale de transformare digitala. ANIS subliniaza importanta dezvoltarii unui sistem educational flexibil, adaptat nevoilor pietei, care sa sustina reconversia profesionala si sa incurajeze dezvoltarea talentului autohton.

Fondurile din PNRR pentru digitalizare sunt extrem de importante in special pentru digitalizarea sectorului public. Proiectele finantate din PNRR creeaza oportunitati pentru industrie, pe de alta parte sunt o fereastra de oportunitate ingusta (pana la sfarsitul anului 2026). Ca procesul de digitalizare sa fie unul sustenabil, este necesar ca pe termen mediu sa existe buget alocat pentru digitalizare in bugetul national.

 

- Starea actuala a digitalizarii in Romania este caracterizata de contrastul puternic intre potentialul semnificativ al tarii si numeroasele provocari structurale si institutionale cu care aceasta se confrunta. Pe de o parte, Romania are un sector IT&C dinamic, care contribuie semnificativ la PIB si care are un potential urias de crestere pe pietele internationale. Pe de alta parte, insa, tara se confrunta cu multiple deficiente si decalaje fata de media europeana, atat in ceea ce priveste infrastructura, cat si competentele digitale si digitalizarea economiei. Cele mai stringente provocari sunt legate de fragmentarea guvernantei digitale si lipsa unei coordonari care sa sustina implementarea coerenta a initiativelor de digitalizare. Digitalizarea serviciilor publice a cunoscut o crestere, alimentata preponderent de angajamentele asumate prin PNRR, dar aspecte precum arhitectura fragmentata si ineficienta in anumite sectoare si nivelul redus de interoperabilitate reprezinta piedici in calea unei transformari digitale sustenabile. De asemenea, deficitul de competente digitale limiteaza adoptia tehnologiei si capacitatea de inovare constituie probleme acute. Aproximativ 40% dintre romani nu au competente digitale de baza, ceea ce reprezinta o bariera majora pentru o transformare digitala incluziva. Fara alfabetizarea digitala a populatiei, Romania risca sa creeze noi decalaje sociale, in care beneficiile digitalizarii nu sunt accesibile tuturor. O alta dificultate este generata de digitalizarea redusa a IMM-urilor, care nu valorifica suficient beneficiile tehnologiei pentru a-si creste eficienta si competitivitatea. Doar 27% dintre IMM-urile romanesti au intensitate digitala, contrast cu media UE de 58%. Totodata, desi in mod istoric infrastructura de conectivitate a reprezentat un avantaj competitiv, acesta risca a fi erodat, dat fiind ca Romania are acoperire 5G de doar 32,8%, mult sub media Uniunii Europene de 89,3%. Aceasta limitare a infrastructurii de conectivitate afecteaza capacitatea de a implementa noi tehnologii si de a asigura accesul la servicii digitale pentru toate regiunile tarii. 

 

- Potrivit Manifestului "Romania Digitala 2030", publicat recent de ANIS, primul pas spre un viitor digital este adoptia masiva a tehnologiei in toate sectoarele economiei, in mediul public si in sectorul privat. Economia digitala reprezinta deja 15% din PIB-ul global si continua sa creasca rapid. Romania trebuie sa implementeze o politica "digital-first", integrarea tehnologiilor emergente, precum inteligenta artificiala (AI), asigurand astfel o economie mai eficienta si mai productiva. Transformarea digitala reprezinta sansa Romaniei de a recupera decalaje sistemice si de a urma o traiectorie de dezvoltare accelerata si sustenabila in context regional si european. Mai mult, tara noastra are premise favorabile pentru a deveni un hub de tehnologie, R&D si inovatie, cu conditia pastrarii si valorificarii avantajelor competitive care contureaza profilul de tara din punct de vedere tehnologic, si a maximizarii potentialului de crestere a pietei locale si impactului industriei IT la nivelul economiei nationale. Manifestul ANIS propune recomandari pe trei piloni principali - dezvoltarea industriei IT, transformare digitala si societate digitala - si identifica sapte directii esentiale pentru a pozitiona Romania ca lider digital in regiune si pentru a accelera tranzitia catre o economie bazata pe tehnologie si inovatie. Primul pas spre un viitor digital este adoptia masiva a tehnologiei in toate sectoarele economiei, in mediul public si in sectorul privat. 

 

- Am lansat, la inceputul lunii octombrie, Manifestul "Romania Digitala 2030", care reflecta viziunea noastra pentru digitalizarea si transformarea Romaniei intr-un hub de tehnologie si inovatie. Documentul este lansat intr-un moment in care economia globala se transforma, iar local, in contextul electoral actual, ne pregatim de noi planuri de guvernare pe termen mediu si lung. Este, deci, un moment excelent sa dialogam despre importanta tehnologiei si a industriei de IT din Romania pentru sustinerea dezvoltarii economice pe termen lung. Construind pe rezultatele studiului de industrie, care reconfirma nu doar amprenta puternica a sectorului IT in PIB, ci si potentialul industriei si al tehnologiei de a actiona drept vectori de dezvoltare economica si competitivitate, ne propunem in perioada urmatoare sa promovam activ catre decidenti si toate partile relevante recomandarile cuprinse in acest document programatic si acest indemn la actiune pentru consacrarea transformarii digitale drept prioritate strategica la nivel national. In subsidiar, ANIS va continua sa monitorizeze evolutiile pe temele principale de pe agenda noastra si a companiilor membre, in relatie cu politicile si reglementarile cu impact asupra industriei de IT, precum si aspecte transversale, precum cadrul fiscal si piata muncii. Printre prioritatile noastre pe termen scurt si mediu se numara, spre exemplu, imbunatatirea cadrului fiscal pentru sustinerea investitiilor in cercetare-dezvoltare, prin optimizarea mecanismelor existente si introducerea unor noi stimulente, ca baza a unei politici industriale bazata pe inovatie, precum si armonizarea cadrului national cu reglementarile europene privind securitatea cibernetica (Directiva NIS2), inteligenta artificiala (AI Act) si regulamentul privind identitatea digitala si serviciile de incredere (eIDAS 2.0).