Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei a finalizat analiza privind „Barierele Digitalizarii mediului public si privat din Romania”, document esential care va sta la baza fundamentarii si prioritizarii proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027. Analiza a facut obiectul indeplinirii criteriilor pentru Conditia favorizanta sectoriala 1 (CS1). In absenta analizei, fondurile nerambursabile din programele de finantare ale Uniunii Europene nu ar fi putut fi accesate.

„Acest document este o radiografie a provocarilor pe care le presupune transformarea digitala in Romania si va constitui o temelie solida in formularea politicilor publice, a prioritatilor de actiune si a proiectelor derulate prin finantari europene precum POCIDIF, POCU si PNRR. Putem gasi solutii eficiente doar dupa o identificare corecta si completa a barierelor care stau in calea digitalizarii economiei si administratiei. Transformarea digitala este un demers complex, care necesita expertiza, timp si resurse financiare alocate eficient. Avem, prin acest document, o imagine clara asupra obstacolelor care trebuie depasite pentru ca transformarea digitala sa fie un proces corect calibrat si incununat de succes. Fara aceasta analiza, finantarile nerambursabile din fonduri europene in domeniul digitalizarii ar fi ramas simple aspiratii administrative”, a spus Octavian Oprea, presedintele ADR.

In cadrul pachetului legislativ privind implementarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, Regulamentul general prevede patru conditii favorizante orizontale, de indeplinirea carora depinde finantarea tuturor obiectivelor specifice aferente Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondului de Coeziune (FC) si Fondului Social European Plus (FSE+), precum si 15 conditii favorizante tematice, sectoriale, de indeplinirea carora depinde finantarea unuia sau mai multor obiective specifice care vizeaza anumite sectoare de interventie, dintre care una este chiar cea care a facut obiectul analizei ADR

Spre deosebire de perioada de finantare 2014-2020, aceste conditii favorizante sunt monitorizate si aplicate pe parcursul intregii perioade de programare, in vederea mentinerii unui cadru investitional favorabil care sa garanteze ca operatiunile selectionate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate in conformitate cu strategiile si documentele de planificare existente care atesta indeplinirea conditiilor favorizante. Astfel, se asigura faptul ca toate operatiunile cofinantate sunt aliniate la cadrul de politica al Uniunii Europene.

Cercetarea efectuata de ADR pentru mediul privat porneste de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat in luna septembrie 2020. De asemenea, cercetarea a centralizat informatii si analize de benchmarking privind motivatiile si comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene in ceea ce priveste procesul de transformare digitala.

Analiza a reliefat ca, in mediul privat, barierele digitale sunt in primul rand cele legate de capitalul uman:

- competentele digitale scazute ale fortei de munca

- abilitatile digitale specifice managementului compeniei, deseori absent in zona IMM-urilor

- numarul de specialisti IT disponibili pentru zona IMM-urilor

- lipsa finantarilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate insotite de sprijin si consultanta

De asemenea, neclaritatea si lipsa de evolutie coerenta a instrumentelor de e-guvernare reprezinta bariere in calea digitalizarii companiilor, in masura in care e-guvernarea poate asigura transparenta normelor digitale cu privire la obligatiile legale si poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscala, legislativa, etc.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca baza de cercetare documentul de politica publica privind e-guvernarea si experientele institutiilor administratiei publice in implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identitificate sunt cele patru evidentiate si de politica publica in domeniul e-guvernarii:

- Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente si eficace, de management general al serviciilor publice electronice

- Lipsa sistemelor informatice necesare institutiilor publice centrale pentru operationalizarea serviciilor publice electronice

- Insuficienta specialistilor in e-guvernare si a resurselor umane in departamentele IT ale institutiilor si autoritatilor publice si, corelat, a competentelor necesare pentru dezvoltarea si mentenanta serviciilor publice electronice

- Lipsa unui cadru legislativ si procedural unitar si eficient pentru sustinerea serviciilor publice electronice

Documentul complet poate fi accesat aici!