Autoritatile publice care insista sa creasca gradul de utilizare a serviciilor online risca sa-si instraineze un numar mare de cetateni pe fondul ingrijorarilor privind protectia confidentialitatii datelor, se arata in studiul EY Cum poate guvernarea digitala sa conecteze cetatenii fara sa ii lase in urma pe cei neconectati?, care a sondat opiniile a 12.100 de respondenti din randul populatiei active din 12 tari. Derulat de Ipsos MORI, studiul vine cu o serie de recomandari adresate guvernelor care se confrunta cu cresterea gradului de digitalizare a serviciilor in perioada pandemiei provocate de COVID-19.

In ultimul an, pandemia a fortat autoritatile sa puna la dispozitia cetatenilor mai multe servicii la distanta, in unele cazuri, acestea fiind in intregime online. Rezultatul a fost generarea unor cantitati mult mai mari de date ale cetatenilor, care au fost colectate de autoritati. In acest context, peste jumatate dintre participantii la studiu (53%) considera ca riscurile legate de protectia, confidentialitatea si conditiile de divulgare a datelor lor personale depasesc beneficiile obtinute prin serviciile digitale. 46% dintre respondenti considera ca datele lor nu ar trebui transmise intre sectorul public si cel privat, in timp ce doar 29% sunt de acord cu acest lucru. In acelasi timp, 41% dintre respondenti considera ca datele lor nu ar trebui divulgate in interiorul sectorului public, fata de 33% care sunt de parere contrara. Aproape trei sferturi dintre respondenti (72%) se opun vanzarii datelor lor cu caracter personal de catre autoritati unei companii din sectorul privat, chiar daca obiectivul este finantarea unor servicii publice mai bune sau reducerea taxelor.

Arnauld Bertrand, lider EY Global Government and Public Sector Consulting, a declarat:

„Concluziile studiului ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma pentru guvernele din toata lumea. Beneficiile unui stat mai digital, printre care o eficienta crescuta, o valoare adaugata mai mare pentru contribuabili si o calitate mai buna a serviciilor destinate cetatenilor, vor fi diminuate semnificativ, daca segmente mari ale populatiei nu cred in ele si exista riscul ca acestea sa se indeparteze de serviciile publice tot mai digitalizate. Exista posibilitatea alienarii multor persoane, ceea ce poate deveni rapid o problema periculoasa pentru cetateni, autoritati si intreaga societate”.

 

Desi studiul reflecta optimismul in ceea ce priveste modul in care tehnologia imbunatateste nivelul de trai (potrivit opiniei a 72% dintre respondenti), exista ingrijorari legate de impactul general al acesteia. Multi considera ca utilizarea tehnologiei la scara mai larga are potentialul de a amplifica inechitatile sociale, 32% declarand ca tehnologia va duce la adancirea inechitatii sociale, iar 34% spunand ca tehnologia ofera mai multa putere celor care sunt deja bogati si puternici.

Exista insa si alte ingrijorari legate de impactul dependentei crescute de tehnologie asupra coeziunii sociale. La nivel global, 32% dintre cetateni considera ca tehnologia ii va determina pe oameni sa se simta mult mai putin legati de comunitatile lor. Cu toate acestea, exista inca cerere pentru dezvoltarea abilitatilor digitale, 61% dintre participantii la studiu mentionand ca ar apela la astfel de programe de instruire puse la dispozitie de autoritati, daca ar fi disponibile.

Carmen Adamescu, Partener, Consultanta, Liderul practicii de tehnologie pentru EY Romania si Moldova: „Fiecare progres din stiinta si tehnologie a fost insotit de avantaje si dezavantaje, beneficii si provocari. Digitalizarea serviciilor publice este o nevoie incontestabila, intrucat rezolva problemele cetatenilor rapid si eficient, mai ales in contextul actual, dat de pandemie, in care apropierea sociala intre indivizi a devenit un pericol evident. Guvernele au mandatul sa accelereze dezvoltarea digitala a acestor servicii in conditii de securitate cibernetica adecvata si trebuie sa aiba in vedere guvernanta acestor servicii in beneficiul cetatenilor, sa adapteze legile si regulile la mediul virtual actual. Tehnologia ofera cu adevarat avantaje celor care stiu sa o utilizeze si reprezinta o provocare pentru cei care nu stiu. Barajul nestiintei trebuie depasit prin accesul la educatie si informare si nu prin ignoranta. Cetatenii actuali nu mai traiesc in comunitati restranse, ci sunt din ce in ce mai conectati la mediul virtual, depasind granitele tarilor si continentelor. Astfel, guvernanta digitala, securitatea cibernetica si educatia trebuie sa fie componente intrinseci ale initiativelor de digitalizare pentru a facilita si proteja conexiunea intre oameni si masini.”

 

Studiul imparte respondentii in sapte tipologii: tehnofili entuziasti, persoane pregatite si capabile, aspiranti constiinciosi, sceptici in privinta tehnologiei, aparatori ai vietii private, spectatori pasivi si intretinatori de familie cu venituri modeste. Aceste tipologii ofera perspective asupra modului in care statele ar trebui sa colaboreze cu diferitele grupuri sociale.

De exemplu, studiul arata ca tehnofilii entuziasti, persoanele pregatite si capabile si aspirantii constiinciosi sunt mai deschisi in ceea ce priveste divulgarea datelor personale pentru a avea acces la un serviciu sau pentru a realiza o tranzactie online, precum si in ceea ce priveste divulgarea datelor catre terti. In schimb, cei din randul scepticilor, aparatorilor vietii private si al spectatorilor pasivi sunt mai retinuti in a oferi accesul autoritatilor si companiilor la datele lor personale.

Mai mult, aceste categorii ofera si informatii cheie despre perspectivele anumitor grupuri demografice in privinta unor teme fundamentale, precum imigratia, schimbarile climatice si globalizarea.