Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai mult de digitalizare in administratie si economie, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana la capitolul competente digitale. Dincolo de dinamica sectorul IT, competentele digitale, atat cele de baza cat si avansate, sunt extrem de scazute prin raportare la populatia generala. Fara un program national de pregatire a angajatilor aliniat unei strategii nationale si cadrului european de competente digitale DigComp 2.0, riscam ca digitalizarea sa reprezinte o ,,Fata Morgana’’, din care ne vom alege doar cu un nou contingent de echipamente scumpe, pastrate sub cheie in depozitele firmelor si institutiilor publice, arata o analiza realizata de Frames & FACTORY 4.0.

Potrivit datelor de la Eurostat, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta participarii angajatilor la cursurile de educatie si training.

Numai 1,6% dintre angajati au urmat astfel de forme de formare profesionala, in 2019. Spre comparatie, in Suedia, procentul este de 37%, in Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. In Bulgaria, procentul angajatilor care au urmat cursuri de pregatire a fost de 2,3%, in Polonia de 7,7%, iar in Ungaria de 7,3%.

Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai mult de digitalizare in administratie si economie, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana la capitolul competente digitale. Dincolo de dinamica sectorul IT, competentele digitale, atat cele de baza cat si avansate, sunt extrem de scazute prin raportare la populatia generala. Fara un program national de pregatire a angajatilor aliniat unei strategii nationale si cadrului european de competente digitale DigComp 2.0, riscam ca digitalizarea sa reprezinte o ,,Fata Morgana’’, din care ne vom alege doar cu un nou contingent de echipamente scumpe, pastrate sub cheie in depozitele firmelor si institutiilor publice, arata o analiza realizata de Frames & FACTORY 4.0.

Potrivit datelor de la Eurostat, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta participarii angajatilor la cursurile de educatie si training.

Numai 1,6% dintre angajati au urmat astfel de forme de formare profesionala, in 2019. Spre comparatie, in Suedia, procentul este de 37%, in Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. In Bulgaria, procentul angajatilor care au urmat cursuri de pregatire a fost de 2,3%, in Polonia de 7,7%, iar in Ungaria de 7,3%.

In ceea ce priveste competentele digitale peste nivelul elementar, Romania se situeaza pe ultimul loc in UE, cu doar 10% dintre persoane.

,,Pentru majoritatea romanilor, competentele digitale se traduc in operatiunile uzuale precum folosirea anumitor instrumente TIC -Tehnologiei informatiei si a comunicatiilor (dispozitive si aplicatii software) dar competenta digitala este definita ca un cumul de abilitati, cunostinte si atitudini. In aceasta perspectiva devine mai important modul in care folosim instrumentele TIC pentru a cauta informatii, pentru a crea continut digital, pentru a comunica eficient si extrem de important pentru a desfasura toate aceste activitati in siguranta si avand spirit critic in alegerea surselor credibile de informatii’’, afirma Marius Haratau, CEO FACTORY 4.0.

Potrivit datelor Frames, Romania se confrunta cu un adevarat paradox. Are printre cele mai bune conexiuni de internet din lume, o industrie software competitiva, insa la capitolul uman ne aflam inca in ,,Evul Mediu digital’’.

Statisticile CE arata, de exemplu, ca 18% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani din Romania nu au utilizat niciodata internetul (media UE: 9%).

Exista doua activitati online in cazul carora tara se situeaza pe locul 6 in Uniunea Europeana - utilizarea retelelor sociale (82%, fata de o medie a UE de 65%) si apelurile video (67%; media UE: 60%).

In schimb, utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumparaturile (29%), citirea stirilor (55%), precum si consumul de muzica, materiale video si jocuri online (63%) sunt cele mai scazute din randul statelor membre ale UE.

,,Totul pleaca de la educatie. De la scoala elementara pana la locul de munca, educatia digitala reprezinta inca o necunoscuta pentru multi romani. Educatia digitala nu se preda la scoala, firmele nu investesc in cursuri de pregatire decat foarte rar, iar in mediul public, cursurile de digitalizare sunt mai mult ocazii de a merge la mare sau la munte pe banii contribuabililor’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Digitalizare este un cuvant la moda in 2021. Politicienii il pronunta foarte des, il auzim in massmedia, se vorbeste tot mai mult despre economia digitala, despre necesitatea reformei digitale a statului si a economiei romanesti.

Potrivit expertilor, dincolo de achizitiile de hardware & software, digitalizarea nu poate fi pusa in practica fara consultanti si utilizatori care fiecare pe nivelul lui de competenta trebuie sa fie actualizat. Daca ne dorim o transformare la scara larga a economiei trebuie sa avem aceasta resursa de specialisti si utilizatori calificati la aceeasi scara.

,,Daca analizam experientele celorlalte tari aflate in fruntea clasamentelor privind indexul digital, observam ca toate masurile financiare de suport au fost precedate de programe de dezvoltare a competentelor digitale care au inceput cu elevii din clasele primare, au continuat cu populatia activa si persoanele retrase din activitate . Alfabetizarea digitala va fi esentiala pentru ca planurile de digitalizare/ transformare digitala sa devina realitate’’, spune Marius Haratau.

Pandemia COVID, noua realitate economica, au impulsionat in mod semnificativ trecerea la digitalizare, insa pentru ca potentialul sa fie atins, este nevoie ca dincolo de investitiile in calculatoare, retele si platforme online, companiile si statul sa investeasca in pregatirea angajatilor.

,,Comertul online a crescut in pandemie, romanii au invatat sa foloseasca aplicatiile bancare, serviciile precum Zoom sau Teams au atras un numar tot mai mare de utilizatori, multe dintre intalnirile de afaceri si relatiile cu colegii s-au mutat in online, companiile au invatat sa foloseasca serviciile de cloud. Pasi inainte s-au facut, insa exista in continuare multe lacune, atat in zona bugetara cat si in mediul privat, legate de securitatea datelor, de gestiunea informatiei, de utilizarea tool-urilor de business digitale’’, a mai spus expertul.

Potrivit datelor Eurostat, Romania se situeaza, in prezent, pe penultimul loc intre tarile UE in ceea ce priveste integrarea tehnologiei digitale de catre intreprinderi, cu mult sub media UE.

23% dintre firmele din Romania fac schimb electronic de informatii, in timp ce doar 8% utilizeaza platformele de comunicare sociala (media UE: 25%).

S-a inregistrat o usoara imbunatatire a ponderii IMM-urilor care fac vanzari online, de la 8% in 2017 la 11% in 2019, dar aceasta ramane cu mult sub media UE de 18%.

Din ce in ce mai multe IMM-uri isi vand produsele online in afara tarii, dar aceasta situatie se aplica doar pentru 6% din numarul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%.

In ceea ce priveste serviciile publice digitale, in ultimii trei ani, Romania s-a clasat pe ultimul loc in randul statelor membre ale UE.

Potrivit expertilor, Romania nu are timp de pierdut in competitia mondiala privind competitivitatea. Daca nu-si va instrui angajatii in privinta digitalizarii, risca sa piarda trenul transformarii digitale.

,,Economia mondiala trece la Industry 4.0, a patra revolutie industriala, caracterizata de business-urile digitale, de gestiunea online, robotizare, automatizare si inteligenta artificiala. Pentru ca economia romaneasca sa atraga investitori, sa ofere produse competitive, este nevoie de un program national de educatie digitala in care sa fie antrenati cat mai multi dintre romani. Pe baza fondurilor din Programul de Rezilienta, cu ajutorul firmelor specializate, angajatii romani trebuie sa fie pregatiti in domeniul competentelor digitale, daca vrem sa ramanem competitivi. Digitalizarea este o oportunitate daca putem atinge potentialul acum, daca reusim sa ne crestem angajatii digitali. Altfel, digitalizarea va ramane doar la stadiul de achizitii de calculatoare si platforme scumpe pe care nu va avea cine sa le opereze’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Experti din companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth, Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic, Dell Technologies, reunite pe platforma FACTORY 4.0, vor oferi o resursa de informare si formare extrem de necesara in aceasta dubla criza (economica si sanitara) si anunta lansarea proiectului national FACTORY 4.0 WORKSHOP de sustinere a competentelor angajatilor din industria romaneasca pentru digitalizarea companiilor prin dezvoltarea competentelor resursei umane.

,,Va fi o serie de workshop-uri gratuite (cu o metodologie similara programelor de instruire) care vor cuprinde intregul spectru de provocari din sectorul digitalizarii, de la gestiunea datelor la securitatea informatiei, inovare si suport in sectorul economiei digitale. Atelierele se vor desfasura online, cu inscriere pe platforma https://factory40.ro/workshop/. Este un semnal, un gest prin care aratam ca se pot face pasi inainte, un efort pe care il facem cu gandul ca va fi sustinut prin masurile aflate in lista de prioritati a Agentiei pentru Digitalizarea Romaniei si a Guvernului. Competentele digitale influenteaza direct modul de dezvoltare a companiilor care isi doresc transformarea digitala, iar efectul lor este resimtit la nivel de resurse, sisteme IT, organizatie si, poate cel mai important, cultura organizationala’’, a mai declarat Marius Haratau, managerul Factory 4.0.