Pe baza tendintelor actuale, 2021 se profileaza deja a fi un an record pentru frauda digitala in toate sectoarele de activitate. Pe masura ce tarile se lupta sa combata raspandirea virusului prin tot mai multe restrictii si blocaje, impactul asupra locurilor de munca si a economiei generale este evident. Dificultatile si perturbarile economice sunt precursori binecunoscuti ai fraudei, iar Covid-19 accelereaza acesti factori la scara globala.

De asemenea, ca raspuns la pandemie, numeroase organizatii si-au accelerat initiativele de digitalizare pentru a ramane conectati cu clientii, oriunde s-ar afla. De exemplu, 2020 a adus o explozie in servicii bancare mobile. In domeniul asigurarilor vom vedea ca tot mai multe companii vor deveni complet digitale in procesarea daunelor. Stim, de asemenea, ca fraudatorii adora digitalul. Companiile care neglijeaza integrarea masurilor de protectie necesare pentru detectarea fraudei in canalele lor digitale nu vor face decat sa adauge combustibil pe un foc latent.

 

Pe masura ce companiile se confrunta acum cu un volum de tranzactii digitale tot mai mare, accelerat de restrictiile sociale (un volum pe care il asteptau abia in 2025), batalia dintre identitatea digitala si confidentialitate se intensifica. Colectarea informatiilor din dispozitive, inregistrari publice, biometrice, inregistrari telefonice, istoricul e-mailurilor si utilizarea acestora in decizii au devenit imperative in gestionarea identitatilor digitale si a riscurilor asociate. In paralel, legislatia care guverneaza identitatea digitala si confidentialitatea devine tot mai puternica. Companiile - de la banci, pana la asiguratori ori agentii guvernamentale - trebuie sa continue initiativele de identitate digitala, fiind, in acelasi timp, constiente de implicatiile potentiale ale confidentialitatii utilizatorilor.

 

Frauda interna va fi, fara indoiala, o preocupare activa in 2021, pe masura ce tot mai multi angajati continua sa lucreze de la distanta. Chiar daca organizatiile se confruntau cu astfel de riscuri si inainte ca pandemia sa accelereze adoptarea muncii remote, procesele de securitate digitala erau mai facil aplicabile prin vigilenta si controale la locul de munca.

Telemunca face ca cererile de acces sa devina si mai dificil de verificat. Flexibilitatea programului de lucru determina un comportament neobisnuit si face ca modele de date sa fie mai greu de detectat. Inregistrarea ecranelor prin dispozitive secundare reprezinta un risc si mai mare. Presiunea financiara crescuta datorata reducerii orelor de lucru si a veniturilor poate determina un angajat considerat pana atunci a fi de incredere sa comita fraude interne.

 

Autoritatile de reglementare au inceput sa ia in calcul posibilitatea ca schimburile de criptomonede sa reprezinte un mecanism de spalare a banilor. Pe masura ce aceste autoritati incep sa-si intensifice anchetele, institutiile financiare vor fi obligate sa evalueze si sa masoare mai bine utilizarea criptomonedelor de catre clientii lor.

Pe langa faptul ca trebuie sa inteleaga ce clienti tranzactioneaza prin intermediul criptomonedelor, bancile vor trebui, de asemenea, sa inteleaga volumul de activitate si natura acestor tranzactii. Unele platforme de tranzactionare analizeaza amanuntit clientii, in timp ce altele se focuseaza foarte putin sau chiar deloc pe a-si intelege clientii.

 

Intr-o perioada in care tranzactiile digitale sunt mai raspandite ca niciodata, verificarea traditionala a identitatii are de suferit. Dincolo de detectarea si prevenirea fraudei, autentificarea reprezinta un proces critic in gestionarea riscurilor, a experientei consumatorilor si a costurilor. Numeroase industrii vor trebui sa-si regandeasca originile digitale, modul de deservire a clientilor si sa-si reorganizeze seturile de instrumente tehnologice pentru a reflecta noile realitati de astazi.

 

2021 va aduce perturbari serioase pe piata creditelor de consum, pe masura ce pachetele de stimulare a economiei adoptate de multe guverne, pachete ce au contribuit in mare masura la mentinerea consumului pe linia de plutire, se diminueaza. De altfel, institutiile financiare incep sa observe intarzieri deplata la creditele existente. Specialistii nu prevad o inghetare totala a pietei de imprumuturi, la nivelul crizei din 2008-2009, dar anticipeaza o inasprire semnificativa conditiilor de creditare, ceea ce va determina probleme de lichiditate, pierderi si executari silitare.

Obtinerea imprumuturilor va deveni mai dificila, institutiile financiare vor acorda o importanta crescuta masurilor de identificare a solicitantilor cu risc de neplata. Creditorii pur si simplu nu isi pot permite sa aloce un imprumut riscant in acest climat economic. Cu toate acestea, ne putem astepta ca falsificarea documentatiei de creditare sa devina o practica mai raspandita - atat ca frauda directa, cat si manipulare.