Agenda Constructiilor
Sambata, 21 Decembrie 2024
Home - Stiri - Digitalizarea in constructii & Industrie - SIXENSE: Monitorizare geotehnica si structurala, ignorata de multe autoritati publice
SIXENSE: Monitorizare geotehnica si structurala, ignorata de multe autoritati publice
Digitalizarea in Constructii & Industrie Publicat de Elena Icleanu 26 Sep 2024 15:14
Se construieste mult in Romania. Iar ultima perioada este marcata de numeroase proiecte urbane noi, ce subtraverseaza infrastructura existenta. Este vorba despre multe pasaje rutiere si feroviare, tuneluri chiar, constructii sensibile, cu multe riscuri si extrem de complexe. Cum se asigura autoritatile publice, care dezvolta aceste proiecte, ca indeplinesc toate criteriile de siguranta, calitate, performanta, rezilienta si calitate atat in executie, cat si in exploatare? 
Mariana Garstea este directorul general al Sixense Romania, o companie experta in domeniul monitorizarii geotehnice si structurale a lucrarilor de constructii subterane - tuneluri si pasaje subterane in mediul urban si nu numai, pentru a se asigura ca lucrarile de executie a acestor proiecte nu afecteaza mediul construit existent si, de asemenea, ca aceste dezvoltari raman sanatoase structural pe termen lung. Mariana a comentat mai multe despre proiectele urbane noi si cum se face monitorizarea acestora, ce anomalii apar si cum pot fi ele gestionate. 
 
- Vedem multe proiecte urbane noi, complexe, a caror executie presupune riscuri geotehnice si structurale, dat fiind ca subtraverseaza infrastructura existenta. Ce trebuie sa stie autoritatile publice in acest caz?
- Asa este, se construiesc linii de metrou si multe pasaje subterane ce traverseaza drumuri nationale sau diverse cai ferate, ca sa dau doar un exemplu.
Ce consider ca ar trebui sa cunoasca autoritatile publice in astfel de cazuri?
• Pentru ca vorbim despre subtraversarea infrastructurii existente si nu doar, aici intra si toate cladirile din zona de influenta a noilor lucrari, este extrem de important sa fie ceruta, bugetata si facuta analiza riscurilor geotehnice si structurale pentru toate constructiile din zona de influenta a noilor lucrari de infrastructura. Este critic. Daca nu se face acest pas, restul lucrarilor ulterioare sunt compromise, pentru ca nu exista control pe aceste riscuri. Autoritatile au obligatia sa respecte legislatia si sa fie vigilente. 
• Necunoasterea obligatiilor conform legislatiei in vigoare nu este o scuza.
• Conform P130/99, autoritatea contractanta are obligatia de contractare DIRECTA a acestor lucrari. Autoritatea trebuie sa ceara un program de monitorizare structurala si geotehnica de la proiectant, pe care sa il puna in aplicare. 
• Acest tip de proiecte si nivelul de risc aferent - impun, destul de des, implementarea unor solutii de monitorizare in timp real. Daca proiectantul nu este familiarizat cu aceste solutii, insa riscurile sunt mari, ii invitam sa analizeze solutiile valabile in piata, nu sa mearga doar pe ceea ce stiu deja. Nivelul de complexitate al acestor proiecte subterane de infrastructura mare cere alt mod de lucru, alt mod de a monitoriza si controla aceste riscuri. Este nevoie de preventie, nu de situatii iminente si cu risc de prabusire. 
• Siguranta este critica pentru comunitate. Asadar, trebuie sa aliniem si natura solutiilor tehnice la acest aspect. Monitorizarea in timp real permite obtinerea de informatii utile si valoroase, precum si alertarea instantanee in cazul in care sunt depasite pragurile de siguranta setate. Toate acestea ne ajuta sa protejam atat mediul construit existent, cat si viata oamenilor, prin obtinerea in timp util a informatiilor necesare si relevante. 
 
- Mai exact, ce tehnologii sau metode utilizati pentru a monitoriza riscurile care pot impacta infrastructura existenta in timpul constructiei?
- Mai intai, vreau sa dau o explicatie necesitatii de a face monitorizare infrastructurii existente, in timpul constructiei. Orasele dens populate si mutarea infrastructurii in subteran pune o mare presiune pe actul constructiei in general si face obligatorie protejarea constructiilor invecinate. Reducerea nivelului de degradare a acestora trebuie sa fie o prioritate, in cazul noilor dezvoltari. 
Apoi, recomandam ca, inaintea demararii lucrarilor de executie, sa existe o campanie de informare a proprietarilor ale caror constructii se afla in zona de influenta, sa li se explice beneficiile lucrarilor de monitorizare, sa se realizeze o inspectie tehnica sau un releveu al defectelor structurale existente in constructiile invecinate si sa se instrumenteze constructiile conform riscurilor identificate. Doar in acest mod, vom avea imaginea completa si toate datele care sa ne ajute sa protejam constructiile invecinate, sa evitam discutii dificile despre existenta posibila a unui anumit impact asupra cladirilor invecinate, reclamatii la organele de control, opriri ale santierului etc. De asemenea, este de luat in calcul transmiterea graduala a rapoartelor de monitorizare catre toate partile interesate, ori de cate ori este necesar.
In ceea ce priveste monitorizarea constructiilor invecinate, este important sa se clarifice care sunt constructiile invecinate direct impactate si unde monitorizarea structurala este critica, care sunt riscurile si instrumentatia necesara, care este frecventa recomandata a masuratorilor. Acest proces este unul esential in luarea deciziilor si trebuie ca autoritatile sa se raporteze la el ca la o investitie in noua dezvoltare.
Recomand cu incredere sa se evite situatiile in care monitorizarea infrastructurii si a cladirilor din zona de influenta este doar mimata. NU ajuta pe nimeni. Nu ne ajuta cu nimic specificatiile tehnice copy-paste, incomplete sau neadaptate riscurilor, instrumentatia insuficienta, masuratorile facute din birou, rapoartele cu informatii irelevante. Vorbim despre un proces sensibil si complex, cu consecinte importante asupra stabilitatii, sigurantei si sanatatii structurale, precum si cu costuri foarte concrete pe care le putem evita si care ar deriva din stoparea lucrarilor, reclamatii, litigii, reparatii ulterioare mult mai laborioase. 
 
- Care sunt anomaliile care apar in ceea ce priveste subiectul sanatatii structurale in aceste tipuri de proiecte?
- Din pacate, sunt destul de multe anomalii care apar in aceste tipuri de proiecte. Ma voi referi la cateva dintre cele care dor cel mai mult, pentru ca se reflecta in mod direct in calitatea si siguranta structurala a proiectelor in dezvoltare si a infrastructurii deja existente:
• De multe ori, avem de-a face cu cerinte lipsa sau vagi in caietele de sarcini din licitatii. Partea de monitorizare este trecuta undeva la capitolul „si altele”, fara cerinte specifice legate de cantitati si fara specificatii concrete legate de solutiile tehnice necesare. Fara buget clar alocat si fara sa facem o prioritate reala din procesul si activitatea de monitorizare, siguranta structurala este pusa in pericol si devine un subiect trivializat, in loc sa i se acorde importanta reala pe care o are intr-un proiect.
• Nu exista nici criterii clare de evaluare si departajare intre jucatorii care participa la licitatii. Acest lucru duce la un cerc vicios. Analiza ofertelor primite nu poate fi realizata corect, daca se compara „mere cu pere” si daca nu exista criterii comune de departajare. Se face, astfel, un deserviciu intregului proiect in final, mai ales daca politica "pretului cel mai mic" este singura care face legea. 
• O alta anomalie este lipsa capitolului dedicat urmaririi comportarii in timpul executiei si exploatarii. Asa cum am explicat mai sus, este absolut inacceptabil ca un astfel de proiect sa fie aprobat de catre autoritatea contractanta si sa nu fie luat in considerare acest aspect critic. 
• Nu in ultimul rand, m-as mai referi si la acceptarea in licitatii a jucatorilor care nu au autorizatia de laborator de analize si incercari in activitatea de constructii. Este o garantie a faptului ca stiu ce au de facut si ca livreaza la un anumit nivel, cerut de legislatia in vigoare. Este vital sa definim criterii de calitate obligatorii, in functie de care sa se faca selectia partenerului de monitorizare in licitatiile publice. 
 
- Cum colaborati in general cu autoritatile locale si centrale si alte parti interesate pentru a asigura in mod eficient sanatatea structurala a constructiilor pe care le monitorizati?
- Sixense Romania participa la licitatiile publice conform legislatiei in vigoare, daca acestea sunt lansate direct. Sunt maximum 10 pe an, dintre care cel mult doua au criterii clare de calitate, la care chiar poti sa te aliniezi. Restul sunt cu documentatii tehnice neclare si slab bugetate, total neconectate la piata acestor lucrari, nu mai mentionez nivelul tehnologiei - impus deja de mult pe plan international. 
Marea majoritate a proiectelor de monitorizare in care compania pe care o conduc este implicata este in cadrul colaborarilor prin subcontractare. Avem aceste parteneriate cu proiectantii si constructorii mari din piata, care isi doresc sa faca lucrurile bine si pretuiesc  enorm acest lucru. 
Desigur, ne-ar placea sa spunem ca aceste context se va schimba si ca autoritatile publice vor intelege de ce e o nevoie urgenta ca aceasta situatie sa se schimbe radical, daca isi doresc proiecte de infrastructura subterana cu riscuri monitorizate si in control. Daca exista deschidere si bunavointa, daca exista implicare si dorinta de a face lucrurile corect si ca la carte, intotdeauna suntem deschisi spre colaborare. Iar sutele de proiecte - de monitorizare geotehnica si structurala - pe care le avem in portofoliu la ora actuala demonstreaza acest lucru.
De asemenea, prin Asociatia Profesionala de Monitorizare Geotehnica si Structurala (APMGS), al carei Presedinte sunt si al carei co-fondator este Sixense Romania, am vrut sa facem un pas si mai departe si chiar sa oferim un cadru de bune practici la care sa ne raportam. Este o munca titanica in spate, pentru ca vorbim despre schimbare de mentalitati si despre informare pentru o intreaga industrie pana la urma, insa credem foarte mult in colaborare si in ceea ce facem, iar rezultatele s-au vazut pentru noi. Fiind constanti si nedandu-ne batuti, pot sa spun ca am reusit sa veghem asupra mediului construit si sa lucram la siguranta structurala a numeroase proiecte. 
 
RAWLPLUGALLBIMABONARE REVISTEhiltiSISECAMTotalEnergies
ROCKWOOL 196
Editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 187 (Noiembrie-Decembrie 2024)
 

Autentificare

Editia
OCTOMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 186 (Octombrie 2024)
 
Editia
SEPTEMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 185 (Septembrie 2024)
 
romania fara hospice
GHID de INSTALARE
quadratum
SSAB
strabag nivel 1
leviatan
rigips
noark
Ubitech
konsent
VEGO
ELECTROGRUP
Arduro
SIGM
BogArt
EURO BUILD
theda mar
EDIT-Structural
GEWISS
CDS
Acvatot 2019
AED
MAKITA
concelex
ERBASU CONSTRUCT
DRS
CONCEPT STRUCTURE

Parteneri

HABITAT
top 500
FPSC_2019
top 500

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander
urmarirea comportarii in timp a constructiilor<