Toate statele membre ale UE au inregistrat progrese in domeniul digitalizarii, insa nu exista o imagine de ansamblu omogena in randul lor in acest sens, arata rezultatele Indicelui economiei si societatii digitale (DESI) publicat de Comisia Europeana, care urmareste progresele inregistrate in statele membre ale UE in ceea ce priveste competitivitatea digitala in domenii precum capitalul uman, conectivitatea in banda larga, integrarea tehnologiilor digitale de catre intreprinderi si serviciile publice digitale.

Rapoartele DESI 2021 prezinta, in cea mai mare parte, date din primul sau din cel de-al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectiva asupra principalelor evolutii ale economiei si ale societatii digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizarii si a furnizarii de servicii digitale si rezultatele politicilor puse in aplicare de atunci nu sunt incluse in datele sus-mentionate si vor fi expuse mai clar in editia din 2022.

In pofida unei anumite convergente, continua sa existe un decalaj mare intre tarile UE care detin pozitii fruntase si cele cu punctajele cele mai mici in cadrul DESI. In ciuda acestor imbunatatiri, toate statele membre vor trebui sa depuna eforturi concertate pentru a indeplini obiectivele pentru 2030 stabilite in Deceniul digital al Europei.

Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate tarile UE au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste cresterea gradului de digitalizare si de competitivitate, insa se poate face mai mult.

"Astfel, colaboram cu statele membre pentru a ne asigura ca se fac investitii esentiale prin intermediul Mecanismului de redresare si rezilienta, pentru a le oferi tuturor cetatenilor si intreprinderilor cele mai bune oportunitati digitale", a declarat Margrethe Vestager, vicepresedintele executiv pentru o Europa pregatita pentru era digitala.

DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta initiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitala 2030: modelul european pentru deceniul digital, care defineste ambitia Europei in domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitala si obiective concrete pentru 2030 in cele patru puncte cardinale: competentele, infrastructurile, transformarea digitala a intreprinderilor si a serviciilor publice.

Calea catre Deceniul digital, un program de politica prezentat in septembrie 2021, stabileste, impreuna cu statele membre, o noua forma de guvernanta prin intermediul unui mecanism de cooperare anuala intre institutiile UE si statele membre, menit sa asigure ca acestea isi indeplinesc impreuna ambitiile. "Calea catre Deceniul digital" atribuie DESI monitorizarea progreselor inregistrate in realizarea obiectivelor Deceniului digital si, din acest motiv, indicatorii DESI sunt in prezent structurati in jurul celor patru puncte cardinale ale Busolei pentru dimensiunea digitala.

Ca parte a Mecanismului de redresare si rezilienta, statele membre ale UE s-au angajat sa consacre sectorului digital cel putin 20% din alocarile lor nationale din cadrul planului de redresare si rezilienta; pana in prezent, statele membre ating sau depasesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de tara DESI includ o sinteza a investitiilor si a reformelor digitale prevazute in planurile de redresare si rezilienta pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.

In ceea ce priveste competentele digitale, 56% dintre persoanele din UE au cel putin competente digitale elementare. Datele arata o usoara crestere a numarului de specialisti TIC in campul muncii: in 2020, UE avea 8,4 milioane de specialisti TIC, fata de 7,8 milioane in anul precedent. Avand in vedere ca 55% dintre intreprinderi au raportat dificultati in recrutarea de specialisti TIC in 2020, aceasta lipsa de angajati cu competente digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la incetinirea transformarii digitale a intreprinderilor in multe state membre.

Datele indica o nevoie clara de sporire a ofertelor si a oportunitatilor in materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competente, care prevad ca 80% din populatie sa detina competente digitale elementare si sa existe 20 de milioane de specialisti TIC. Se preconizeaza imbunatatiri semnificative in anii urmatori, in parte datorita faptului ca 17% din investitiile in domeniul digital din planurile de redresare si rezilienta care au fost adoptate pana in prezent de Consiliu sunt consacrate competentelor digitale (aproximativ 20 de miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro).

Comisia a publicat si Tabloul de bord privind femeile in sectorul digital, care confirma ca exista inca un decalaj substantial intre femei si barbati in ceea ce priveste competentele digitale specializate. Doar 19% dintre specialistii in domeniul TIC si aproximativ o treime dintre absolventii de stiinte, tehnologie, inginerie si matematica sunt femei.

Datele privind conectivitatea arata o imbunatatire a "retelelor de foarte mare capacitate" (VHCN), demonstrand in special faptul ca acestea sunt disponibile in 59% dintre gospodariile din UE. Procentul a crescut fata de situatia de acum un an, cand retelele respective erau disponibile numai in proportie de 50%, insa este inca departe de acoperirea universala cu retele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22% in 2019 la 28 % in 2020. In plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, fata de 16 state membre in urma cu un an. Tehnologia 5G a fost lansata comercial in 13 state membre, acoperind in principal zonele urbane.

De asemenea, Comisia a publicat studii privind preturile pentru comunicatiile mobile si fixe in banda larga in Europa 2020, acoperirea de banda larga pana in iunie 2020 si planurile nationale in materie de banda larga. 11% din investitiile digitale din cadrul planurilor de redresare si rezilienta adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate conectivitatii.

In ceea ce priveste integrarea tehnologiilor digitale, s-a inregistrat o crestere semnificativa a utilizarii tehnologiilor de tip cloud (de la 16% dintre intreprinderi in 2018 la 26% in 2020). Intreprinderile mari continua sa fie deschizatoare de drumuri in ceea ce priveste utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizeaza schimbul electronic de informatii prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor intreprinderii (ERP) si software in cloud mult mai frecvent decat IMM-urile (80% fata de 35% in ceea ce priveste ERP si, respectiv, 48% fata de 25% in ceea ce priveste tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mica parte din intreprinderi utilizeaza tehnologii digitale avansate. Aceste date indica faptul ca, avand in vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi indeplinite. Ambitia UE pentru 2030 este ca 90% dintre IMM-uri sa aiba cel putin un nivel de baza de intensitate digitala, in raport cu obiectivul de referinta de 60% in 2020 si cel putin 75% dintre intreprinderi sa utilizeze tehnologii digitale avansate pana in 2030. In prezent, doar o mica parte din intreprinderi utilizeaza volume mari de date chiar si in mai multe dintre tarile cu cele mai bune rezultate, fata de obiectivul de 75%. Un aspect important este faptul ca aproximativ 15% din investitiile digitale din cadrul planurilor de redresare si rezilienta adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate capacitatilor digitale si cercetarii si dezvoltarii in sectorul digital.

Imbunatatirea majora a serviciilor de e-guvernare nu se reflecta inca in datele privind serviciile publice digitale. In primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au imbunatatit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37% din investitiile in domeniul digital din cadrul planurilor de redresare si rezilienta care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel incat se preconizeaza imbunatatiri semnificative in urmatorii ani.

Comisia a pus, de asemenea, la dispozitie Raportul de analiza comparativa pe 2021 privind e-guvernarea, care evalueaza utilizarea de catre cetatenii din 36 de tari europene a serviciilor de guvernare digitala.