Romania are nevoie, pentru sectorul energetic, de investitii de pana la 50 miliarde euro pana in 2030, pentru implementarea proiectelor din strategia energetica si pentru a-si pune planurile in aplicare, a declarat Mircea Geoana, presedintele Institutului Aspen Romania si fost secretar general adjunct al NATO, in interventia sa de la Aspen Energy Summit 2025.

"Am avut o alta activitate a Institutului Aspen Romania, impreuna cu GlobSec, despre finantarea ce se numeste in engleza «gap of investment» in infrastructurile critice din Romania. Luat dupa modelul ANRE, extrapolat, pana in 2030 vom avea nevoie, pentru sectorul energetic din Romania, intre 40 si 50 de miliarde de euro investitii, pentru a ne face strategia si pentru a ne pune planurile in aplicare. Undeva defalcat, pe ceea ce inseamna investitii in generare, transmisie si stocare, dar si interconectare inclusiv cu vecinii nostri din toate directiile, inclusiv pentru reconstructia Ucrainei. Deci, enorm de multi bani. Intr-o situatie macroeconomica delicata, cu costuri de imprumut mari, cu bani scumpi pentru sectorul public si privat din Romania, va trebui sa gasim impreuna solutii creative de finantare", a declarat Mircea Geoana.

Reprezentantul Institutului Aspen a facut referire la proiecte in parteneriat public-privat, la "green bonds" pentru partea de tranzitie, fonduri de investitii si fonduri suverane.

"Am trait in lunga mea viata, cariera publica, foarte multe iteratii ale strategiei de energie din Romania. Nu vreau sa comentez capacitatea de a implementa strategii in Romania, dar aceasta strategie este fundamentala. Ea trebuie sa fie precursorul unui mod transformat de a face politici publice in Romania", a precizat Mircea Geoana.

 

Oficialul a mai declarat ca energia este, probabil, singurul instrument, altul decat diplomatia traditionala, in care Romania poate sa joace un rol multiregional de putere, nu doar in Europa de Sud-Est, dar si peste Marea Neagra si in Europa Centrala.

"Probabil ca pentru tara noastra, intr-un moment de mare cumpana la nivel international, european si transatlantic, acest domeniu (energetic) este probabil printre putinele, daca nu singurul loc in care avem instrumente si capacitate sa jucam jocul cel mare. Cu restul incercam, mai bine, mai rau. (...) Daca undeva inca mai avem instrumente la nivelul statului, la nivel de companii puternice, companiile de energie romanesti au valoare de piata mai importanta decat orice alte companii din tara noastra - si sunt destul de multe, destul de sanatoase si de robuste. Avem in acest moment, din punct de vedere al modului in care Europa continua sa se adapteze dupa modul brutal in care Rusia a jucat, inclusiv cartea energiei pentru a ne santaja. Ma bucur ca ministrul Energiei si Ministerul Energiei, vor gazdui peste cateva saptamani conferinta ministeriala la nivelul colaborarii pentru Europa de Sud-Est. Dar energia este singurul probabil instrument, altul decat diplomatia traditionala, in care Romania poate sa joace un rol multiregional de putere multiregionala, nu doar in Europa de Sud-Est, dar si peste Marea Neagra si in Europa Centrala", a mentionat Mircea Geoana, la Aspen Energy Summit 2025.

In opinia sa, proiectul Coridorului Economic si Energetic India-Orientul Mijlociu-Europa va continua, urmand sa ajunga si la noi, prin Grecia, Bulgaria.

"Vorbind despre Europa si China, exista in clipa fata un proiect care va continua, in opinia mea, Coridorul Economic si Energetic India - Orientul Mijlociu - Europa si care va ajunge si la noi, prin Grecia, Bulgaria. Ceea ce vreau sa va spun ca este o dimensiune de geo-economie si geo-politica exceptionala, pe care avem inca instrumente sa jucam jocul cel mare. Acest forum Aspen, ca intotdeauna, incearca sa duca aceste elemente de natura geopolitica, geo-economica, mai departe", a adaugat Mircea Geoana.

 

 

Romania trebuie sa finalizeze centrala de la Iernut si de la Mintia si sa avanseze cu o viteza mai mare in constructia celor doua reactoare nucleare de la Cernavoda, dar si in ceea ce priveste reactoarele modulare mici (SMR), a declarat Sandor Bende, presedintele Comisiei pentru industrii si servicii din Camera Deputatilor, in cadrul interventiei sale de la Aspen Energy Summit 2025.

"Romania este intr-o zona geografica cu foarte mare potential. In Romania avem posibilitate de energie hidro, fotovoltaica, avem gaze naturale, poate nu suficient pentru consumul de astazi, dar exista intr-o proportie de cel putin 80-85%. Avem posibilitate si productie de energie nucleara si, bineinteles, energie prin termocentrale bazata si pe fosil, inca, si avem si pe hidrocarburi, ceea ce este un lucru bun, mai ales in contextul cand, zilele trecute, prin decizia Curtii Europene de Justitie, putem vorbi de faptul ca gazul natural este o sursa de energie de tranzitie, iar cea nucleara este prietenoasa cu mediul. Si in conditiile acestea, (...) trebuie sa finalizam centralele de la Iernut si de la Mintia. Trebuie sa avansam cu o viteza mai mare, daca se poate, in constructia celor doua reactoare nucleare de la Cernavoda si, de ce nu, a celor inovative, acele SMR-uri despre care vorbeste toata Europa", a declarat Sandor Bende.

In ceea ce priveste energia eoliana, atat onshore cat si offshore, Sandor Bende a subliniat ca, probabil, nu avem acele conditii ca in zona Marii Baltice sau a Marii Nordului, in schimb avem si noi oportunitati care trebuie fructificate.

"In actualul context, zona Marii Negre nu este probabil cel mai atragator loc pentru investitii, dar sa speram ca in viitorul apropiat va fi, si atunci si aceasta resursa o vom putea fructifica. Trebuie neaparat sa se finalizeze lucrarile din Neptun Deep. Trebuie sa recunoastem ca, de multe ori suntem dusmanii nostri, nu ne impiedica nimeni. Si in cazul Neptun Deep, ca si in cazul altor unitati de productie, de exemplu hidro, care au fost incepute de 20, 30, 40 de ani si sunt finalizate intr-o proportie de 80, 90, 99% si nu pot fi puse in functiune din cauza unor ONG-uri care isi cauta dreptatea, au acest drept, dar ne ingreuneaza in demersurile pentru a finaliza aceste lucrari prin care sa ne asiguram securitatea energetica si accesibilitatea. Si la Neptun Deep exista procese, exista actiuni in instanta care ingreuneaza acest demers", a adaugat Sandor Bende.

 

Tot in cadrul Aspen Energy Summit 2025, George Niculescu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), a mentionat ca Legea nr. 220/2008, pentru stabilizarea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile, a fost modificata in 3 ani de 11 ori, generand neincredere - si a durat mult timp ca aceasta sa fie din nou castigata.

In ceea ce priveste energia eoliana offshore, George Niculescu a subliniat ca prea putin s-a mediatizat faptul ca suntem prima tara riverana Marii Negre care are o lege dedicata acestui sector.

"Nicio tara din regiune nu a promulgat o lege cu privire la noi activitati economice in zona exclusiv comerciala a Marii Negre. Romania este prima tara care a facut acest lucru. Sunt, intr-adevar, cateva mici intarzieri cu privire la delimitarea perimetrelor unde aceste proiecte eoliene offshore se vor implementa. Sper ca vom recupera acest delay. Accesul la o energie stabila si competitiva din punct de vedere a pretului poate sa reprezinte o formula prin care investitorii sa fie atrasi in aceasta zona", a mentionat reprezentantul ANRE.

 

 

Institutul Aspen Romania a organizat, pe 23 septembrie 2025, a sasea editie a Aspen Energy Summit 2025, unde lideri politici si investitori au discutat despre solutii reale la provocarile energetice ale prezentului si viitorului. Summitul este organizat impreuna cu Ministerul Energiei, ANRE, Comisia pentru Politica Economica, Reforma si Privatizare a Camerei Deputatilor si Aspen Institute Europa Centrala. Tema din acest an, "Gestionarea trilemei: acces, securitate, sustenabilitate", a abordat provocarile sectorului energetic, unde echilibrul dintre acces, securitate si sustenabilitate devine crucial intr-un context global din ce in ce mai complex. Summitul a reunit lideri politici nationali si regionali, reprezentanti ai institutiilor europene, lideri ai celor mai mari companii din energie, experti internationali si investitori strategici, intr-o platforma de dialog de inalt nivel.

Agenda Summitului a debutat cu mesajele de deschidere transmise de:

Agenda Aspen Energy Summit 2025 a continuat cu prezentarea "Energy Trilemma - The Triangle That Keeps the Light On", un "white paper" creat si sustinut de Alexandru Manda, Aspen Public Service Leadership Program Fellow.

In cadrul interventiei au fost subliniate cateva mesaje-cheie: securitatea energetica inseamna nu doar diversificarea mixului, ci si dezvoltarea unor retele reziliente, consolidarea protectiei cibernetice si asigurarea unui lant de aprovizionare robust pentru tehnologiile curate. Accesul la energie trebuie sa fie previzibil si echitabil, cu protejarea consumatorilor vulnerabili si sprijin printr-o capacitate ferma si flexibila a sistemului. Sustenabilitatea implica reducerea emisiilor intr-o maniera compatibila cu infrastructura existenta si cu nevoile industriei europene.

Documentul propune un mix energetic aliniat acestor principii si introduce instrumente concrete - precum Readiness 2030 si SAFE loan instrument - menite sa integreze securitatea, accesul si sustenabilitatea in infrastructura, piata si finantare.

 

 

Primul panel al Summitului a adus in prim-plan tema "Geopolitics & Energy Security in a New Era of Great Power Politics". Intr-un context global marcat de tensiuni si competitie strategica, securitatea energetica se contureaza din nou ca linie de fractura in relatiile internationale, redefinind prioritatile si strategiile guvernelor, dar si ale companiilor.

Discutia i-a reunit pe:

 

 

Al doilea panel, intitulat "From Policies to Actions and Implementation", a pus accent pe trecerea de la formularea politicilor la obtinerea de rezultate concrete. Extinderea accesului la energie ramane o prioritate globala, insa adevarata provocare consta in livrarea acesteia intr-un mod accesibil si sustenabil. In regiunea Marii Negre si in Romania, transformarea este deja vizibila prin investitii in regenerabile, modernizarea retelelor, dezvoltari offshore, implementarea contoarelor inteligente si pregatiri pentru reactoare modulare mici.

La discutie au participat:

 

 

Al treilea panel, intitulat "The Supply Versus Demand Dilemma", a analizat echilibrul fragil dintre cerere si oferta in sectorul energetic. Sistemul energetic global se confrunta astazi cu o cerere in crestere, impulsionata de dezvoltarea industriala, digitalizare si accelerarea electrificarii. In acelasi timp, oferta este constransa de presiunile decarbonizarii, provocarile de securitate si limitele infrastructurii existente.

Discutia i-a reunit pe:

 

 

Al patrulea panel al Summitului, intitulat "Creating breakthrough technologies to accelerate the safe energy transition", a fost organizat in parteneriat cu European Center for Economic Security, Technology and Resilience (ECESTR) si a analizat rolul inovatiei in accelerarea tranzitiei energetice.

Inovatia reprezinta piatra de temelie a transformarii energetice. Totusi, cresterea conectivitatii si dependenta de infrastructuri digitale aduc noi vulnerabilitati, in special in ceea ce priveste securitatea cibernetica, rezilienta infrastructurii critice, siguranta si fiabilitatea retelelor.

La discutie au participat:

 

 

Ultimul panel al zilei, intitulat "Powering the Pivot: Financing the Energy Transition & Sustainability in 2025", a evidentiat rolul esential al finantarii in accelerarea tranzitiei energetice.

Tranzitia energetica presupune niveluri de investitii fara precedent - publice si private, nationale si internationale. Viitorul energiei depinde de capacitatea de a finanta infrastructura verde, asigura o tranzitie justa si atrage capital strategic.

Discutia i-a reunit pe: