Agentiile de insfrastructura din SUA au mentinut functionale rutele de cale ferata, retelele de alimentare cu apa si cele de canalizare, cladirile administrative etc. in timpul pandemiei de coronavirus. Odata cu stabilizarea operationala, urmatorul pas firesc este acela de reconsiderare a planurilor de investitii, care, in cazul cand depind in mare masura de suportul financiar guvernamental, trebuie gestionate cu maxima atentie. Desigur, probleme pot aparea si in situatiile in care finantarea este independenta, mai ales din cauza insuficientei fondurilor avute la dispozitie. La momentul actual, exista dispute legate de nivelul de cheltuieli necesar pentru actiunile respective. In urma cu cinci ani, o organizatie independenta estima faptul ca fiecare dolar cheltuit in infrastructura ar aduce un beneficiu de 2,2 USD. De asemenea, consultantii consiliului economic al SUA au calculat ca o investitie de un miliard de USD in domeniu ar genera 13.000 de noi locuri de munca. Dincolo de toate acestea insa este clar ca lucrarile de infrastructura sunt critice pentru dezvoltarea sanatoasa a unei tari, aceasta neputand functiona fara drumuri, poduri, canale, sisteme de purificare a apei, aeroporturi etc. In SUA, cererea de imbunatatire a infrastructurii este acuta, de exemplu o inchidere partiala a tunelului CF Hudson River din New York (cu o vechime de 111 ani) generand costuri de 16 miliarde USD si 33.000 locuri de munca. In 2016, societatea americana de inginerie civila estima deficitul de fonduri din domeniu la mai mult de 2.000 miliarde USD, nivel care s-a demonstrat ulterior ca a fost subevaluat. Din pacate, chiar si dupa aceste avertismente, procentul din PIB alocat in scopul respectiv a fost de numai 2,3%, insuficient pentru a rezolva macar o parte a problemei. Anul trecut, expertii McKinsey estimau ca acoperirea respectivei deficiente s-ar putea translata in cresterea cererii de munca la nivelul intregii economii cu cel putin 1,2%. Solutii exista si ele au fost deja definite de specialisti, care au conturat mai multe scenarii posibile – si anume: alocarea de fonduri de stimulare de la bugetul federal care sa impulsioneze bugetele de cheltuieli, cu respectarea de catre agentii a principiilor de elaborare a unor strategii clare de reparatii, cheltuire prioritara a fondurilor pentru reducerea costurilor, accelerare a investitiilor de transformare, capitalizare tehnologica si integrare a strategiilor de decarbonizare; criza de capital generata de lipsa unor stimulente suficiente, pe fondul conditiilor economice precare, ce ar impune masuri de imbunatatire a experientei utilizatorului, transformare operationala si dezvoltare a unor metode inovatoare de finantare, cu implementarea unor politici specifice pentru fiecare domeniu in parte – aeroporturi, drumuri, alimentare cu apa si canalizare, retele de comunicatii si cladiri publice. Pentru informatii suplimentare, click aici