Potrivit Cristianei Rosu, directorul general al companiei, unul dintre obiectivele prioritare ale firmei pentru anul in curs vizeaza dezvoltarea acestui segment de nisa.

- Ce obiective ati stabilit pentru anul in curs?
- Pentru 2013, ne-am planificat o cifra de afaceri de  4,5 milioane de euro pe piata locala, iar ca obiective strategice avem in vedere in principal consolidarea relatiilor cu partenerii nostri, constituiti atat din firmele de constructii si antreprenorii generali, cat si din distribuitorii locali cu care colaboram, retelele de bricolaj si beneficiarii directi, pe segmentul rezidential. De asemenea, in acest an vom finaliza catalogul general de produse, care va cuprinde in 400 de pagini toate gamele furnizate de Radox. Acesta va deservi specialistii departamentelor tehnice ale partenerilor si ne va ajuta sa atragem un numar mare de proiectanti. Pentru utilizatorii casnici, vom lansa un magazin online, ce va avea si un rol consultativ, prin implementarea unui modul de calcul al puterii energetice necesare de care beneficiarul are nevoie pentru locuinta.

- Inca asteptam o evolutie a cererii catre sisteme calitative, in defavoarea celor ieftine, insa, deocamdata, majoritatea intrebarilor beneficiarilor se refera, in continuare, la pret, nu la caracteristicile produselor. Chiar si in acest context, consultantii nostri fac tot posibilul sa informeze corect clientii, astfel incat acestia sa ia decizia corecta, mai ales ca instalatiile reprezinta investitii realizate pe termen mediu si lung, insa sunt putini cei care aleg calitatea pentru un confort garantat.

- Consider ca aceasta piata poate creste cu aproximativ 3%, in conditiile in care sunt incepute sau anuntate cateva lucrari de anvergura, respectiv AFI Ploiesti, Floreasca Park, Hermes Business Campus, precum si alte proiecte pentru diverse cladiri de birouri in Bucuresti si in tara, cum ar fi imobilul E.On din Targu Mures. De asemenea, exista o serie de proiecte importante de renovari ale unor spitale, fiind remarcata continuarea expansiunii unor lanturi de retail (Lidl, Mega Image, Dedeman). In ceea ce priveste segmentul rezidential, incep sa se intoarca investitorii, insa proiectele respecta, in mai mare masura, puterea de cumparare a populatiei. Cateva exemple in acest sens sunt date de Adama, prin Immofinanz, Gran Via, precum si de micii dezvoltatori locali.

- Am observat ca, in ultimul timp, clientii se orienteaza tot mai mult catre centralele termice in condensare, in timp ce echipamentele murale reprezinta, in continuare, prima optiune a dezvoltatorilor imobiliari de ansambluri rezidentiale ce sunt dispusi sa realizeze investitii minime. Marjele de profit pe segmentul centralelor murale au scazut foarte mult, avand in vedere ca vanzarile s-au restrans semnificativ fata de anii 2007-2008 si lupta pentru cota de piata intre competitori a inceput sa fie, in mare parte, dusa prin avantajul pretului. Pentru celelalte tipuri de echipamente termice, mizam in continuare pe sistemele necesare dezvoltarilor industriale. In ultimii ani ne-am axat foarte mult pe centralele de tratare a aerului (inclusiv pentru piscine), chillere, roof-topuri, generatoare de aer cald, aeroterme, ventilatoare, elemente de tubulatura si cosuri de fum de mari dimensiuni. Aceasta reorientare strategica este fireasca, datorita proiectelor disponibile pe piata, in care s-au implicat partenerii nostri.

- Avand in vedere schemele de sustinere puse la dispozitie de Guvernul Romaniei, segmentul va creste, in mod special in ceea ce priveste investitiile in energia solara. Este pacat, insa, ca majoritatea acestor scheme presupun cofinantarea marilor dezvoltatori. De exemplu, in Germania, sunt foarte multe pachete subventionate de guvern pentru segmentul rezidential, care includ centrale eoliene si panouri fotovoltaice adecvate pentru o casa, iar subventiile sunt suficient de mari incat investitia beneficiarilor se recupereaza, pe intreaga durata de exploatare a echipamentelor, din economiile la energie. In acelasi timp, tot in tari precum Germania, exista localitati intregi incalzite cu centrale mari, industriale, pe baza de lemn sau resurse similare. Aceste cazane sunt 100% automate, inclusiv in ceea ce priveste alimentarea si curatarea. Sistemul respectiv ar putea fi implementat cu succes si pentru satele sau comunele din Romania, fiind nevoie numai de un proiect-pilot.