Presedintele Comisiei pentru mediu a Camerei Deputatilor, Virgil Popescu, a afirmat ca peste 40% din pierderile de energie au loc in cladirile publice, mentionand ca reprezinta un deziderat cladirile cu emisie zero. 

"Avem nevoie de dezbateri pe acest domeniu, mai ales daca luam in calcul ca practic peste 40% din pierderile de energie au loc in cladirile publice. Uitati-va la aceasta cladire frumoasa a Parlamentului. Sunt convins ca, daca ne apucam sa-i facem un bilant termic, o sa avem o surpriza complet neplacuta, cu pierderi foarte mari. Da, cladirile cu emisie aproape de zero sunt un deziderat, sunt un obiectiv, inseamna o cladire care are o performanta energetica foarte ridicata, in timp ce cantitatea de energie aproape zero sau foarte mica necesara ar trebui acoperita, evident, din surse sustenabile, din surse regenerabile", a afirmat fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, la Conferinta "Standarde nZEB - Solutii inovative si surse de energie pentru cladiri cu emisii zero (ZEB)", citat de Agerpres.

El a spus ca daca au fost gasite solutii de eficienta energetica si de alimentare cu energie regenerabila pentru cladiri, folosind acoperisurile acestora acolo unde se poate sau prin incurajarea persoanelor fizice si juridice sa-si monteze pe acoperisuri panouri fotovoltaice, mai este "mult de lucrat la pierderile de energie termica", la "inverzirea cladirilor".

"Cred ca urmatorul program la care ar trebui sa ne gandim si ar trebui lansat ar fi un program care sa stimuleze folosirea pe scara larga a pompelor de caldura, pentru ca, pana la urma, producem energie regenerabila, cream un surplus de energie, dar si aceasta trebuie consumata si incalzirea locuintelor si a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale ar trebui sa se faca cu mijloace verzi, iar pompele de caldura sunt o solutie pentru acest lucru, mai ales daca sunt si eficiente", a adaugat Virgil Popescu.

El a mentionat ca statele membre UE, inclusiv Romania, vor trebui sa asigure in mod colectiv o reducere a consumului de energie de cel putin 11,7% la nivelul Uniunii Europene pana in anul 2030.

"O concluzie a raportului de tara privind clima si dezvoltarea este aceea ca in Romania este esential sa se imbunatateasca eficienta energetica a cladirilor in special pentru izolare mai buna, finantarea privata avand un rol semnificativ in completarea finantarii publice de la nivelul national si de la nivelul Uniunii Europene. In prezent se renoveaza aproximativ 0,5% din fondul de cladiri din Romania pe an, un procent foarte foarte mic, indicand o crestere treptata pana la 3,39% pe an pana in 2030. Practic, cred ca trebuie sa ne propunem obiective mult mai ambitioase daca vrem sa ajungem la obiectivele de pierderi zero la cladiri", a mai spus Popescu, adaugand ca va fi necesara o crestere cu 500 la suta a numarului de lucratori in domeniu.

Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Mircea Fechet, a afirmat ca domeniul standardelor inovative pentru cladiri ar trebui discutat.

"Eu cred ca in legatura cu acest subiect, al eficientei energetice a cladirilor, trebuie sa avem cat mai multe discutii si sa ne asiguram ca avem cadrul legislativ necesar pentru a implementa aceste masuri", a spus ministrul.

El a mentionat ca Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, alaturi de Ministerul Dezvoltarii, este interesat de eficientizarea energetica, in contextul in care Romania "si-a asumat niste ambitii legate de anul 2050".

Fechet a adaugat ca este nevoie de participare activa la diminuarea efectelor schimbarii climatice.

"Si in afara de ceea ce face Ministerul deja, si noi tot lansam ghiduri de finantare pentru cladirile publice pentru scoli, pentru gradinite, unul ce tocmai a fost lansat in urma cu putin timp, respectiv pe 20 octombrie, urmeaza sa finantam eficientizarea energetica a cladirilor din domeniul public al UAT-urilor, insa fara indoiala ca industria evolueaza foarte mult la acest capitol, fara indoiala ca si inovatia evolueaza foarte mult la acest capitol si imi doresc ca Ministerul Mediului, prin Administratia Fondului de Mediu si nu numai, sa tina pasul cu tot acest parcurs, sa ne asiguram ca finantam ceea ce trebuie sa finantam, sa ne asiguram ca ambitiile noastre sunt suficient de mari incat sa ii incurajam pe cei care vor sa devina mai eficienti din punct de vedere energetic", a adaugat Fechet.

Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabila, Laszlo Borbely, a afirmat ca este nevoie de un parteneriat intre institutii pentru masurile de eficienta energetica a cladirilor.

"E foarte importanta relatia aceasta de parteneriat: parteneriat intre Parlament, intre Guvern, cei care coordoneaza acest domeniu si evident mediul privat, universitati. Deci, nu putem vorbi de o eficienta energetica a cladirilor fara a avea aceasta colaborare", a spus acesta.

Laszlo Borbely a mentionat necesitatea cresterii eficientei energetice si scaderea emisiilor, adaugand ca zona cladirilor polueaza si genereaza circa 35% din deseuri.

"Trebuie sa punem un cap la cap ceea ce inseamna inovatie, ceea ce inseamna diferite tehnologii noi si ceea ce inseamna posibilitate financiara. Si vreau sa spun ca pana in 2030, conform evaluarii Bancii Mondiale, ar trebui sa avem circa 12,8 miliarde de euro pentru a reabilita cladirile, pentru a renova acestei cladiri si publice si evident care sunt si cladiri rezidentiale sau de alte tipuri. Noi avem in momentul de fata peste 2,5 miliarde de euro din PNRR. Trebuie sa-i folosim in asa fel incat sa demonstram ca putem avea initiative si ca pe termen mediu si lung este si in beneficiul cetateanului", a mai spus Borbely.

El a aratat ca in momentul de fata este nevoie de un inventar al cladirilor din Romania, mentionand, insa, ca sunt create conditiile pentru a putea face mai mult.

"Este clar ca Romania trebuie sa recupereze acele ramaneri in urma care tin de calitatea cladirii, de calitatea energiei folosite, de energia electrica, de energia termica si tot ceea ce tine de componenta eficientei energetice a cladirilor", a mai spus Laszlo Borbely.